spectaculoasĂ

Stirile Punctul

Interesul pentru Tinovul Mohoş a crescut; aproximativ 40.000 de turişti au vizitat spectaculoasa rezervaţie în acest an

Interesul pentru Tihovul Mohoş, care oferă turiştilor o imagine despre cum arăta Europa la sfârşitul erei glaciare, a crescut în ultima perioadă, aproximativ 40.000 de turişti vizitând în acest an fascinanta rezervaţie aflată lângă Lacul Sfânta Ana.

Directorul Asociaţiei „Pro Szent Anna” („Pro Sfânta Ana”), Dósa Elek-Levente, a declarat joi, pentru AGERPRES, că, faţă de anii precedenţi, tot mai mulţi turişti se interesează de Tinovul Mohoş şi îşi exprimă dorinţa de a-l descoperi.

„De regulă, cam jumătate din toţi vizitatorii care vin la Lacul Sfânta Ana vizitează şi Tinovul. Şi pot să spun că e un interes crescând. Anul acesta a fost pentru primul an când am avut mai multe întrebări legate de Tinov decât de Lacul Sfânta Ana, asta comparând cu faptul că în anii precedenţi aveam doar câteva solicitări de informaţii, iar acum, dacă sună telefonul, cam jumătate dintre apeluri sunt despre Tinov”, a spus Dósa Elek-Levente.

Potrivit sursei citate, în jur de 40.000 de turişti au vizitat Tinovul Mohoş în acest an, ceea ce reprezintă aproape jumătate din numărul total al vizitatorilor de la Lacul Sfânta Ana.

Directorul Asociaţiei spune că turiştii sunt atraşi de „habitatul de relict din era glaciară”, de faptul că Tinovul Mohoş s-a născut dintr-un fost lac vulcanic, dar şi pentru că primesc informaţii complete şi atrăgătoare de la ghizii care însoţesc grupurile.

Un alt element care stârneşte curiozitatea vizitatorilor este aspectul neobişnuit al peisajului din Tinovul Mohoş, comparat uneori cu lumea din filmul „Stăpânul Inelelor”, din cauza a numeroşi pini uscaţi, afectaţi în urmă cu aproximativ zece ani de un atac de insecte endemice.

„Mergi într-un peisaj rupt din altă lume, asta se simte când nu ai plantele obişnuite în jurul tău şi ai şi componenta aceasta post-apocaliptică, de toţi arborii în jurul tău sunt uscaţi, fără frunze, gri. E atât de urât, încât e deja frumos”, a spus Dósa.

Potrivit acestuia, în Tinovul Mohoş se observă o reînnoire naturală „foarte frumoasă” a pinilor şi spune că este posibil să fim martori ai unei „schimbări de generaţie”.

De asemenea, un alt motiv de atracţie îl reprezintă şi roua cerului, o planta insectivoră ce poate fi admirată în tinov şi care „consumă” insecte şi de câteva ori mai mari decât ea.

De altfel, Tinovul Mohoş este inclus frecvent în programele educaţionale precum „Şcoala altfel” sau „Săptămâna verde”, fiind vizitat de grupuri numeroase de elevi, atraşi cu precădere de delicatele „plante prădătoare”, cum le spun ei, adică „Drosera rotundifolia” şi „Drosera obovata”, ambele specii fiind relicte glaciare.

Accesul turiştilor în Tinov se face numai în cadrul unor tururi ghidate, traseul fiind amenajat pe pontoane flotante, ridicate la aproximativ 40 de centimetri deasupra vegetaţiei.

Structura, realizată din lemn de stejar, a devenit un model şi pentru rezervaţii naturale din ţară.

„E o mândrie pentru mine că, în afară de faptul că suntem un loc turistic, suntem şi un exemplu pentru protecţia naturii”, a arătat Dósa Elek-Levente.

Turiştii trebuie să ştie că Tinovul Mohoş este închis, oficial, începând cu data de 1 noiembrie, iar vizitarea va fi reluată în primăvară.

Motivul este legat de faptul că, fiind o rezervaţie botanică, plantele specifice tinovului intră în perioada de repaus, retrăgându-se în stratul de turbă, iar peisajul nu mai este atât de frumos ca în celelalte perioade ale anului.

„Fiind rezervaţie botanică, de interes sunt plantele. Iar în momentul de faţă, în noiembrie, toate plantele s-au uscat, s-au retras în turbă. Deci, în afară de senzaţia asta de habitat la sfârşit de eră glaciară, de taiga, altceva nu prea poţi să vezi”, a explicat Dósa Elek-Levente.

Acesta a mai spus că, în acest an, în jurul Lacului Sfânta Ana, aflat la câteva sute de metri de Tinovul Mohoş, au fost amplasate panouri informative despre legenda lacului, capela din apropiere, emanaţiile de gaze vulcanice şi despre ecosistemul craterului vulcanic.

Urmează şi instalarea de indicatoare noi, pentru o mai bună orientare a vizitatorilor.

Totodată, este în pregătire un centru modern de informare turistică, care urmează să fie deschis oficial sezonul viitor, după finalizarea procedurilor administrative.

Dósa Elek-Levente a mai arătat că numărul turiştilor care au vizitat Lacul Sfânta Ana a înregistrat, în acest an, o scădere cu 25-30% faţă de anul trecut, şi a ajuns, în prezent, la peste 70.000.

„Anul acesta am avut o scădere pentru că există o scădere generală în turismul regiunii. Dar pe noi ne-a afectat şi Praidul (inundarea salinei – n.red.). Pentru că Praid, fiind o locaţie unde veneau familii la tratament într-un număr destul de mare, pentru ele erau de interes programele cam de peste tot din judeţul Harghita. Deci, de la Praid ajungeau nu numai la Parcul Mini Transilvania, ci şi la Borsec, şi în zona Ghimeş şi la Sfânta Ana. Efectiv, dispărând că categoria aceasta de turişti din judeţ, evident ne-a afectat şi pe noi’, a punctat Dósa Elek-Levente.

Lacul Sfânta Ana poate fi vizitat şi în această perioadă, când culorile toamnei încă încântă privirea şi atrag numeroşi turişti, dar şi pe timpul iernii, când peisajul capătă o frumuseţe aparte. AGERPRES

PontmarosStirile Punctul

Recuperare spectaculoasă în ceea ce privește speranța de viață, trăim în medie 76,6 ani

Vestea bună este că românii înregistrează o recuperare spectaculoasă în ceea ce privește speranța de viață, cu o creștere de un an întreg comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei COVID-19, potrivit datelor preliminare publicate astăzi de Eurostat, raportate la anul 2024.

Speranța de viață în România a ajuns la 76,6 ani în 2024, poziționând țara pe locul al treilea în Uniunea Europeană la capitolul creșterii față de 2019. România înregistrează o creștere de 1,0 ani față de nivelul pre-pandemic, alături de Cehia și Letonia, fiind depășită doar de Lituania cu o creștere de 1,1 ani.

Această evoluție pozitivă plasează România într-un trend ascendent consistent, demonstrând capacitatea sistemului de sănătate și a măsurilor de sănătate publică de a-și reveni după perioada dificilă a pandemiei.

Pe de altă parte, suntem spre coada clasamentului

La nivel european, speranța de viață medie în UE a fost de 81,7 ani în 2024, cu o creștere de 0,3 ani față de 2023. România se află în continuare printre țările cu cea mai mică speranță de viață din UE, fiind pe locul al doilea de la coadă după Bulgaria (75,9 ani) și înaintea Letoniei (76,7 ani.

Pentru comparație, cele mai mari speranțe de viață din UE au fost înregistrate în Italia și Suedia (ambele 84,1 ani) și Spania (84,0 ani), țări care se află cu aproape 8 ani înaintea României.

Din cele 26 de țări UE pentru care sunt disponibile date preliminare, 24 de țări au înregistrat o creștere a speranței de viață în 2024 comparativ cu perioada pre-pandemică. România se află printre țările care au reușit să recupereze cel mai mult din pierderile din timpul pandemiei. Interesant este faptul că Olanda a fost singura țară care a înregistrat o scădere (-0,2 ani), speranța de viață a rămas stabilă în Spania, în timp ce Franța a avut o creștere ușoară de doar 0,1 ani.

PontmarosStirile Punctul

Creștere spectaculoasă a interesului pentru mașinile chinezești. Nr. anunțurilor s-a dublat

Brandurile din China au înregistrat o creștere de 165% a vizualizărilor pe principala platformă auto din România

Piața auto trece printr-o transformare majoră, cu brandurile chinezești înregistrând o ascensiune spectaculoasă în preferințele consumatorilor, potrivit datelor publicate de Autovit.ro, cea mai mare platformă de anunțuri auto din țară.

Numărul de anunțuri pentru vehicule chinezești listate pe Autovit.ro a explodat în perioada iunie-august 2025, ajungând la 448 de anunțuri comparativ cu doar 201 în aceeași perioadă din 2024. Această creștere de 123% demonstrează o schimbare fundamentală în percepția românilor asupra mărcilor asiatice.

Și mai impresionantă este evoluția vizualizărilor: interesul utilizatorilor pentru vehiculele chinezești a crescut cu 165%, de la aproximativ 128.000 de vizite în vara 2024 la peste 339.000 în 2025.

Valoarea pieței chinezești se dublează

Impactul financiar al acestei expansiuni este la fel de semnificativ. Valoarea totală a automobilelor chinezești prezente pe platformă a crescut de la peste 4,4 milioane euro în iunie-august 2024 la aproximativ 10,5 milioane euro în aceeași perioadă din 2025, marcând o creștere de 138%.

„Creșterea spectaculoasă a prezenței mărcilor chinezești pe platforma noastră reflectă o adaptare a percepției consumatorilor români”, explică Sorin Bălan, Senior Head of Commercial Operations la Autovit.ro. „Brandurile chinezești nu mai sunt doar o curiozitate, ci din ce în mai des o alternativă reală pentru cumpărători”.

MG domină clasamentul mărcilor preferate

În topul preferințelor românilor pentru 2025, MG se detașează cu 63% din totalul anunțurilor pentru vehicule chinezești și 58% din vizite. Urmează Geely cu 16% din anunțuri și 14% din vizualizări, și Lynk & Co cu 7% și respectiv 5%.

Analiza pe segmente de preț relevă că zona 20.000-35.000 euro a explodat cu o creștere de 154% pentru anunțurile listate și 159% pentru vizualizările înregistrate. Segmentul premium entry-level (35.000-50.000 euro) a început să prindă contur, cu 19 anunțuri în 2025 față de unul singur în 2024, generând peste 31.000 de vizualizări comparativ cu doar 125 în anul precedent.

Stirile Punctul

O spectaculoasă paradă a cavalerilor şi domniţelor a deschis Festivalul Sighişoara Medievală

Zeci de cavaleri şi domniţe, toboşari şi menestreli, având în frunte cai şi călăreţi, au participat, vineri seară, la parada de deschidere a celei de-a XXX-a ediţii a Festivalului Sighişoara Medievală, urmând un traseu din centrul oraşului, Oraşul de jos, până în Cetatea Medievală.

Toboşarul Cetăţii, Dorin Stanciu, urmat de ordinele cavalereşti şi apoi fiecare trupă participantă la festival au primit moneda aniversară cu valoare simbolică de 30 de ducaţi, inspirată din ducaţii bătuţi de Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Ţepeş, lansată de Primăria Municipiului Sighişoara.

„Suntem la ediţia aniversară cu numărul 30 a Festivalului Sighişoara Medievală. Este o onoare să avem prilejul să organizăm şi să ne bucurăm de o astfel de ediţie. Salut prezenţa tuturor artiştilor, domniţelor, cavalerilor prezenţi astăzi, aici, la Sighişoara (…). Avem de multe ori tendinţa de a privi în urmă cu nostalgie şi să spunem ‘ce fain era atunci’. Dar cine ne opreşte să creăm acum amintiri frumoase şi cine spune că această ediţie de colecţie nu poate să fie cea mai memorabilă dintre ele? Haideţi să ne bucurăm împreună de acest eveniment deosebit, de decorul autentic, iar dumneavoastră, publicul, sunteţi cel care daţi viaţă acestui festival. Să ştiţi că de la un an la altul ne dăm interesul pentru ca Festivalul Sighişoara Medievală să fie mai atractiv pentru toate lumea. Ne dorim ca acest eveniment să se adreseze fiecărei persoane, indiferent de vârstă”, a declarat în deschiderea festivalului primarul din Sighişoara, Ioan Iulian Sîrbu.

Edilul a spus că, până duminică, Cetatea Medievală a Sighişoarei va fi locul unde cavalerii, domniţele şi zânele de odinioară se întâlnesc şi că în aceste trei zile călătorul modern poate căpăta cât ai spune „Vivat!” un aspect medieval, începând cu ţinuta şi până la îndeletnicirile pe care le poate învăţa.

În cadrul festivităţii de deschidere au fost premiate şi elevele care au obţinut în acest an cele mai mari medii la Evaluarea Naţională şi la Bacalaureat.

Olariu Ilinca, din clasa a VIII-a de la Şcoala Gimnazială „Victor Jinga” din Sighişoara, a încheiat anii de gimnaziu ca şefă de promoţie a generaţiei 2021-2025, cu media 10 în fiecare an de gimnaziu, iar la Evaluarea Naţională 2025 a obţinut cea mai mare medie din oraş, 9,57.

De asemenea, a fost premiată şi Bianca Lazăr, absolventă a Colegiului Naţional „Mircea Eliade” din Sighişoara, profil Matematică-Informatică, care a luat examenul de Bacalaureat cu o medie generală de 9,75.

Bianca Lazăr a spus că va continua parcursul academic la Facultatea de Cibernetică din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

Ediţia cu numărul XXX a Festivalului Sighişoara Medievală este structurată pe mai multe secţiuni, muzică, dans, parade, teatru şi ateliere medievale interactive, fiind prezentată de Dan Negru.

Pe lângă animaţiile stradale, prima seară a festivalului i-a avut ca protagonişti pe cunoscuţii cantautori de muzică folk Vasile Şeicaru şi Adrian Ivaniţchi.

De asemenea, din programul serii face parte şi „Visul lui Oneiroi II”, un spectacol de mişcare, foc, lumină şi ritm susţinut de Mercenarii din Asserculis. AGERPRES

Stirile Punctul

Dioramă spectaculoasă a ecosistemului râului Mureş, prezentată la Muzeul de Ştiinţele Naturii

O dioramă spectaculoasă a râului Mureş, care prezintă porţiuni de ecosistem din defileul Topliţa-Deda până la Târgu Mureş, cuprinzând trei arii protejate, care oferă vizitatorului impresia realităţii, a fost amenajată la Secţia de Ştiinţele Naturii a Muzeului Judeţean.

„Dintotdeauna apele curgătoare au reprezentat pentru cei care locuiesc pe malurile acestora o adevărată binecuvântare. Toate speciile, de la plante la animale şi până la oameni, se bucură de beneficiile aduse de ape. Patrimoniul natural atât de bogat şi divers al Mureşului ne-a inspirat în realizarea acestei diorame. De-a lungul râului Mureş există mai multe arii protejate, iar diorama aduce în atenţia publicului trei dintre acestea. Fauna specifică zonelor prezentate vine să completeze peisajul natural caracteristic râului Mureş. În realizarea acestei diorame au fost folosite atât materiale naturale, cât şi replici ale unor specii de plante şi animale. Puteţi admira aici 20 de exemplare de păsări din colecţia muzeului, două specii de mamifere naturalizate, 10 replici de amfibieni şi reptile, 19 specii de peşti (tot replici) şi peste 100 de exemplare de replici de plante superioare”, a declarat, joi, pentru AGERPRES, cercetătorul ştiinţific Mihaela Sămărghiţan, din cadrul Secţiei de Ştiinţele Naturii.

Potrivit cercetătorului, în primul segment al vitrinei este reprezentată zona Topliţa-Stânceni, unde malurile Mureşului sunt acoperite de pajişti şi păduri de luncă dominate de patru specii de salcie. Pe porţiunea din mijloc a dioramei se continuă segmentele de pădure de luncă, cuprinzând salcie, frasin, plop, apoi zonele cu arbuşti. precum zălog, alun, păducel, călin şi altele.

„Din loc în loc, se întâlnesc insule cu pietriş acoperite cu Calamagrostis pseudophragmites sau trestioară de mal, trestioară de râu. Malurile apei sunt dominate de specii higrofile, cum ar fi rogozuri, pipirig şi pajişti umede. Pe aceste porţiuni, stuful şi papura se întâlnesc frecvent formând pâlcuri dese şi întinse. Cel de-al treilea segment al vitrinei reprezintă un sector mai lent al râului, unde sunt prezente şi specii întâlnite în bălţi semipermanente de pe mal sau în apropierea acestuia, precum otrăţelul de baltă. Prin realizarea acestei expoziţii dorim să oferim o gamă largă de posibilităţi pentru a înţelege mai bine mediul nostru natural şi impactul acestuia asupra vieţii noastre”, a arătat Mihaela Sămărghiţan.

Pe lângă diorama Văii Mureşului Superior, la Secţia de Ştiinţele Naturii există şi o sală a biodiversităţii, care cuprinde o colecţie de entomologie reprezentată prin 78 exemplare de fluturi, între care şi o raritate, precum fluturele Apollo (Parnassius apollo transsylvanicus), şi 100 de insecte.

Tot aici este prezentată şi Colecţia Aves, cu 14 specii de păsări, între care câteva specii rare precum barza neagră şi călifarul alb.

„Putem admira cea mai mare specie de pasăre răpitoare care cuibăreşte pe teritoriul României, codalbul, alături de cea mai mică pasăre din România şi din Europa, auşelul cu capul galben. Se pot observa şi câteva cuiburi şi ouă de păsări – mierlă, silvie mică, raţă mică, piţigoi mare. Mamiferele sunt şi ele reprezentate prin patru specii, veveriţa roşie, dihorul, popândăul şi cârtiţa. Amfibienii şi reptilele impresionează printr-un exemplar de caiman cu bot lat, o specie protejată, nativă în America de Sud, care provine de la Grădina Zoologică Târgu Mureş. Din colecţia de moluşte am ales să prezentăm două exemplare spectaculoase de Cymbium glans, un melc marin exotic răspândit în Atlanticul de Est (Senegal, Angola)”, a afirmat cercetătorul.

Sala dioramelor prezintă şi alte elemente inedite din flora şi fauna judeţului Mureş.

„Exponatele de floră şi faună sunt prezentate într-o manieră modernă, pe principii ecologice – biocenoze, biogrupuri, diorame – cu scopul de a întregi ideea de unitate dintre organism şi mediu şi de a conştientiza publicul de necesitatea protejării mediului. În total, în secţia noastră sunt reprezentate cinci ecosisteme diferite, patru ecosisteme naturale surprinse în cele patru anotimpuri şi un ecosistem antropic, fiecare cu caracteristicile vegetale şi faunistice ilustrate într-o succesiune logică. Avem un ecosistem acvatic, un lac de câmpie, un ecosistem de pajişte de câmpie şi două ecosisteme de pădure, o pădure de foioase şi o pădure de răşinoase. Ecosistemul antropic, un ecosistem urban (parc), ne este poate cel mai familiar dintre toate ecosistemele”, a subliniat Mihaela Sămărghiţan.

Pentru primăvară, Secţia de Ştiinţele Naturii din Târgu Mureş prezintă lacul Fărăgău, o arie protejată de interes naţional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN, adică rezervaţie naturală de tip mixt. Acesta este inclus în situl de importanţă comunitară lacurile Fărăgău – Glodeni (ROSCI0100) şi reprezintă o zonă naturală, cuprinzând luciul de apă, iazul, eleşteul şi terenul dimprejur, care adăposteşte o gamă diversă de vegetaţie higrofilă şi faună specifică turbăriilor şi lacurilor de câmpie.

Pentru vară, muzeul prezintă Câmpia Transilvaniei iar toamna este reprezentată de Rezervaţia naturală Pădurea Mociar, o arie protejată de interes naţional care are stejari cu o vârstă cuprinsă între 400 şi 600 de ani.

Pentru peisajul de iarnă este prezentat un ecosistem de pădure de răşinoase din Parcul Naţional Călimani, în zona Valea Răstoliţa. AGERPRES

Sport

Szőcs Bernadette, calificare spectaculoasă în optimile WTT Star Contender Bangkok 

Szőcs Bernadette s-a calificat în optimile WTT Star Contender Bangkok 2024 la tenis de masă, după ce a trecut de Hoi Kem Doo în trei seturi, scor 11-5, 12-10, 11-6.

Mure;eanca este singura româncă rămasă în competiția WTT Star Contender Bangkok 2024 la tenis de masă.

Jucătoarea legitimată la CSA Steaua București a învins-o în trei seturi pe Hoi Kem Doo, sportiva din Hong Kong, după o revenire fantastică în setul al doilea.

În setul doi, românca a salvat 5 mingi de set. Jucătoarea din Hong Kong a condus-o cu 10-6 în setul 2. Bernie Szocs a câştigat 6 puncte la rând şi şi-a adjudecat cel de al doilea set.

A urmat un set adjudecat clar, cu 11-6, de Bernie. Reverul româncei a funcţionat foarte bine. 

În optimi, Szocs o va înfrunta pe nipona Miyu Nagasaki.

Stirile Punctul

Calea ferată Oravița – Anina, cea mai spectaculoasă cale ferată de munte din Sud-Estul Europei

Linia ferată Oravița – Anina a fost dată în folosință la data de 15 decembrie 1863 pentru transportul cărbunelui extras din minele din zona Anina, iar în 1869, pentru transportul de călători.
Este prima cale ferată montană din sud-estul Europei și cea de-a cincea cale ferată construită pe teritoriul actual al României.
Linia feroviară Oravița – Anina făcea parte din „Drumul cărbunelui”, împreună cu linia Oravița – Baziaș, prima cale ferată construită pe teritoriul actual al României.

Traseu – descriere și date tehnice

Calea ferată Oravița – Anina este supranumită „Semmeringul Bănățean” datorită asemănărilor cu calea ferată „Semmering” din Austria, construită cu câțiva ani înainte. Cele două linii ferate sunt asemănătoare atât din punct de vedere al caracteristicilor tehnice, cât și al frumuseții zonelor montane pe care le străbat.

Vei descoperi pe traseul cu o lungime de 33,8 km, 14 tuneluri cu o lungime totală de 2084 m, 10 viaducte cu o lungime totală de 843 m, ziduri de sprijin ale versanţilor în lungime de 9946 m, străpungeri și tăieturi în munte pe o lungime totală de 21171 m (mai bine de două treimi din traseu).
Întrucât dinamita nu se inventase, toate aceste lucrări au fost făcute manual, cu dalta și târnăcopul!

  • Cel mai lung tunel este Gârlişte, cu o lungime de 660 m
  • Cel mai lung viaduct este Racoviţă, cu o lungime de 115 m şi o înălţime de 26,5 m
  • Cel mai înalt viaduct este Jitin, 37 m, acesta fiind o adevărată operă de artă, deoarece este construit în curbă la ambele capete.

Linia ferată urcă spre Munții Aninei și parcurge o diferență de nivel de 339 m, rampa (înclinarea) maximă de pe traseu înregistrându-se între Lișava și Gârliște.
Înclinarea de până la 21‰ și curbele foarte strânse – cu raze mici, de până la 104 m au impus necesitatea folosirii unor vagoane și locomotive speciale pentru acest traseu și o viteză medie de deplasare de 17 km/h.

Linia nu este electrificată, funcţionând la momentul actual cu locomotive diesel. Trenul care circulă pe această rută este format dintr-o locomotivă diesel-electrică românească şi două vagoane de clasa a II-a, necompartimentate, cu bănci din lemn, construite în anul 1914, dar recondiționate.

Călătoria între Oravița și Anina durează 2 ore, iar trenul are 5 opriri: Brădişoru de Jos (km 8), Dobrei, Lişava (km 14), Ciudanoviţa (km 17), Gârlişte (km 24).

Linia ferată montană Oravița – Anina, parte a sitului „Calea ferată Baziaş-Oraviţa-Anina”, este o realizare tehnică fără egal în România și a fost declarată monument istoric clasa A.

Vino cu CFR Călători într-o călătorie în timp pe cea mai frumoasă cale ferată montană din țară, Oravița – Anina și bucură-te de peisajele minunate care ți se dezvăluie de-a lungul traseului!

Alte atracții ale zonei:

  • Oravița – “oraşul premierelor”

Obiective turistice:

– Teatrul Vechi “Mihai Eminescu” (în prezent, Muzeul de Istorie al Teatrului Vechi şi al Culturii Cărăşene) – a fost construit în stil baroc vienez în anii 1816-1817, după modelul vechiului Burgtheater din Viena și este prima clădire de teatru din țară, monument istoric și de arhitectură. În anul 1868 trupa de teatru a lui Mihail Pascaly, din care făcea parte și Mihai Eminescu, ca sufleur, a prezentat două spectacole la Teatrul din Oravița.
– Farmacia „La Vulturul Negru” – prima farmacie montanistică din țară, atestată la 1763. În prezent, este muzeu – recipiente, piese și aparate pentru prepararea unor medicamente, mobilier din secolele XVIII – XX, bibliotecă cu cărți rare și vechi din domeniul farmaceuticii.
– Calea ferată Oravița – Baziaș a fost prima cale ferată construită pe teritoriul actual al României, dată în funcțiune la 20 august 1854. În prezent linia mai este funcțională doar pe sectorul Oravița – Iam.
– Gara Oravița – prima gară de pe teritoriul actual al României  (finalizată în 1847); este și prima gară dotată cu lift pentru acces la peronul situat mai sus decât nivelul străzii.
– Muzeul de Etnografie, Etnologie și Folclor „Țara Carașului” – cu sediul în clădirea care a găzduit în trecut sediul primăriei Oravița Română, care datează de la 1723.
– Muzeul Monetăriei Imperiale – monetăria a fost prima de pe teritoriul actual al României și a funcționat între anii 1811 – 1855 în Ciclova Montană.
– Locomotiva cu abur “Neagra” – în depoul CFR Oraviţa se păstrează ultima locomotivă cu abur care a fost utilizată pe calea ferată montană Oravița – Anina; a fost construită în anul 1921 în Austria și a fost proiectată special pentru liniile de munte, fiind una dintre puținele locomotive din România care puteau circula pe linii cu o rază a curbei mai mică de 120 m.

Alte premiere legate de Oravița:
– primul Furnal din istoria tehnicii românești, inaugurat în 1718 în localitatea Ciclova Montană,
– prima Fabrică de Bere, inaugurată în localitatea Ciclova Montană în 1718.

  • Anina – anul acesta s-au împlinit 250 ani de la fondarea localității Steierdorf (vechiul nume al Aninei)

Obiective turistice:

– Biserica Romano – Catolică „Sfânta Treime” din Steierdorf – refacută integral în anii 1872-1873
– Biserica Ortodoxă „Sfinții Împărați Constantin și Elena” – ridicată între 1908 – 1939
– Biserica Romano – Catolică „Inima lui Isus”
– Gara Anina – monument istoric, datează din 1863
– Mina Anina – Puțurile I și II, Mașina de extracție de la Puțul IV
– Uzinele de Fier Anina – monument istoric, cu Centrala electrică pe abur – instalată în 1897
– Clădirea fostului Club Minier – în prezent, Casă de Cultură
– Centrul Cultural Muzeistic Anina – situat în clădirea fostei primării, unde se pot vedea macheta căii ferate Anina-Oravița, o colecție de minerale și roci, “Ion și Vasile de la Anina” – cele mai vechi oseminte ale omului modern descoperite în Europa, cu o vechime de 40 000 de ani, găsite în Peştera cu oase de lângă Anina.

  • Parcul Național Semenic – Cheile Carașului: Cheile Gârliştei, Cheile Carașului, Izvoarele Nerei, Izvoarele Caraşului, Peştera Buhui şi Lacul Buhui – primul lac artificial din țară, Peştera Comarnic, Peştera Popovăţ.
  • Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa: Lacul Ochiul Beiului, Cascada Văioaga, Cascada Beușnița, Cascada Bigăr, Lacul Dracului.

Orar trenuri:

Pe ruta Oravița – Anina și retur circulă o pereche de trenuri:
– Regio R 9695 pe relația Oravița – Anina, cu plecare din Oravița la ora 11.15 și sosire în Anina 13.15
– Regio R 9694 pe relația Anina – Oravița, cu plecare din Anina la ora 14.40 și sosire în Oravița 16.40.

Tarif:

Prețul unui bilet de tren Oravița – Anina (sau Anina – Oravița) este 29 lei, la clasa a 2-a, inclusiv rezervarea locului (care este obligatorie).

Modalități de cumpărare a biletelor de tren:
– online, accesând site-ul www.cfrcalatori.ro sau din aplicație,
– de la orice casă de bilete cu emitere electronică din stațiile și agențiile de voiaj CFR Călători,
– de la automatele de bilete,
– în ziua plecării trenului, atât din staţia Oraviţa, cât şi de la personalul de tren, la același preț, în limita locurilor disponibile.

Stirile Punctul

Mișcare spectaculoasă în culisele politicii: Mihai Poruțiu a fost văzut azi la sediul AUR. Încă un candidat la Primăria Târgu Mureș?

Cititorii punctul.ro sunt cei mai buni – asta o zicem de mult și trebuie să vă mulțumim pentru interesul acordat informării comunității.
Un cititor avizat și furnizor fidel de informații ne-a trimis o poză făcută la câteva minute după ce Mihai Poruțiu a parcat mașina în fața sediului AUR din Târgu Mureș și a intrat în clădirea respectivă.
AUR ca formațiune politică nu a anunțat niciun candidat Încă dar era în căutarea unuia și ar fi fost dispuși și la o negociere cu alte partide românești în vederea stabilirii unui candidat „român” unic. Cum această idee este anulată de lansarea deja a cel puțin 4 candidați până în prezent, negocierile AUR pentru desemnarea candidatului au fost reluate la nici 24 de ore de la lansarea lui Soos Zoltan în cursa pentru un nou mandat.

Stirile Punctul

O pistă spectaculoasă de bob pe șină, în mijlocul pădurii la Lacul Roșu

Lacul Roșu, unul dintre cele mai frumoase locuri aflat la granița dintre județul Harghita și județul Neamț, se pregătește să găzduiască o nouă atracție pentru turiștii în căutarea aventurii și a senzațiilor tari, informează mesajul.ro.

O pistă de bob modernă și spectaculoasă a fost construită în zonă, grație unei investiții susținute de Primăria Municipiului Gheorgheni și, conform autorităților, va fi dată în folosință la sfârșitul săptămânii viitoare.

Cu un traseul pitoresc, pista de bob va oferi vizitatorilor o experiență unică și palpitantă, trecând prin mijlocul pădurii și oferind o panoramă impresionantă asupra peisajului din jur. Această nouă investiție va contribui în mod semnificativ la dezvoltarea turismului în zonă, atrăgând iubitorii de senzații tari și creând oportunități de petrecere a timpului liber într-un mod activ și plăcut.

Stirile Punctul

Cea mai spectaculoasă șosea panoramică din Transilvania

Drumul Apusenilor este cea mai spectaculoasă șosea din Transilvania. Drumul începe de la intrarea în localitatea Valea Drăganului și ajunge până la limita cu județul Bihor, traversând una dintre cele mai frumoase zone din munții Apuseni, iar printre principalele atracții ale acestui traseu este lacul Drăgan.

Mai mult, Drumul Apusenilor poate concura pentru titlul de „cea mai frumoasă şosea din România”, alături de Transalpina şi Transfăgărăşan.

Traseul județean, de importanță turistică națională, are o lungime totală de peste 25 de km, acesta începe de la intrarea în localitatea Valea Drăganului (intersecția cu DN1), continuă până în proximitatea Barajului Drăgan-Floroiu și ajunge până la limita administrativă cu județul Bihor.

Drumul Apusenilor a fost și modernizat, în cadrul unui proiect european. Este vorba despre peste 80 de podețe și 7 poduri, din care cel amplasat pe râul Crișul Repede a fost construit de la zero.

De asemenea, au mai fost construite 9,5 km de trotuare, 7 stații de autobuz, 5 zone de parking auto și au fost amenajate peste 50 de intersecții cu drumurile laterale.

Totodată, au fost montați 10,6 km de parapete metalice, construiți 7,2 km de ziduri de sprijin și a fost realizat întreg sistemul de semnalizare și marcaj auto. Nu în ultimul rând, pe aproximativ 6 km din acest drum au fost plantați puieți de tei și platan.

Lucrările de modernizare, în valoare de 132.000.000 de lei, sunt parte a proiectului european ce urmărește conectarea localităților din județele Cluj şi Bihor la Rețeaua de transport TEN-T.

Cei care parcurg drumul pot vedea una dintre cele mai frumoase zone din Munţii Apuseni, printre multele atracţii ale traseului fiind şi cel mai mare lac de acumulare din judeţul Cluj, Drăgan de o frumuseţe rară.

De asemenea, pădurile dese care se întind de-a lungul malului oferă o imagine extraordinară, indiferent de anotimp, scrie presa locală.