Ministrul Finanţelor, Tánczos Barna, a declarat, vineri, în cadrul celei de-a IV-a ediţii a Forumului Economic al Transilvaniei, desfăşurat la Târgu Mureş, că în privinţa schimburilor comerciale dintre România şi Ungaria, ţara noastră este cu o sumă de trei ori mai mică prezentă pe piaţa Ungariei, comparativ cu statul vecin.
„A fost o dezbatere foarte interesantă, în primul rând despre schimburile comerciale dintre România şi Ungaria. Din această perspectivă, sunt evidente statisticile, sunt mai multe produse aduse în România, din Ungaria, raportul este unu la trei, unu la doi, în funcţie de domeniul pe care îl analizăm. Iar în ceea ce priveşte investiţiile şi acolo România este practic cu o sumă de trei ori mai mică prezentă pe piaţa Ungariei şi sunt foarte multe investiţii din Ungaria care vin în România, în special în Transilvania. Antreprenorii români au nevoie de sprijinul guvernului pentru a se extinde pe alte pieţe. Din acest punct de vedere sunt foarte multe programe bune şi în Polonia şi în Ungaria, în foarte multe ţări ale Uniunii Europene şi trebuie să implementăm şi noi programe, sisteme similare. Am vorbit, de asemenea, despre sistemul de impozitare din România şi despre provocările acestor vremuri”, a declarat presei Tánczos Barna.
Ministrul Finanţelor, Tánczos Barna, a participat, alături de ministrul adjunct de externe al Ungariei, Magyar Levente, la masa rotundă cu tema „Pieţele în transformare în statele membre ale Uniunii Europene”.
„Am vorbit despre stabilitate şi predictibilitate, pentru că antreprenorii au această pretenţie de bază, vor predictibilitate şi nu vor schimbări în sistemul de impozitare de azi pe mâine. Din acest punct de vedere, sper că ordonanţa din decembrie a fost ultima care nu a fost precedată de dezbatere publică, de o analiză profundă de impact şi de implementare pregătită. Pregătim zilele acestea ultimele reglementări pe impozitul pe construcţii speciale, de exemplu. Vorbim aici despre un lucru care s-a decis în decembrie şi până la sfârşitul lunii martie vom prezenta Guvernului şi coaliţiei propunerea noastră din partea Ministerului Finanţelor de reglementare detaliat acestui tip de impozit. Dar încă o dată, mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate, în sensul unui plan de mai mulţi ani de consolidare fiscală. Şi aici şi statul este beneficiat din acest punct de vedere, pentru că atunci veniturile sunt predictibile în buget”, a mai spus Tánczos Barna.
Potrivit ministrului Finanţelor, antreprenorii ştiu ce impozite trebuie să plătească şi în anul următor şi peste 2 ani, iar în ceea ce priveşte controlul şi încasarea acestor venituri, în cadrul forumului s-a discutat despre noile provocări cu care se confruntă ANAF, cum ar fi volumele din ce în ce mai mari de produse şi de servicii valorificate în mediul online.
„Ele nu mai sunt firme cu sediu social, unde se face producţia, de exemplu, sau unde se întâmplă comerţul. Practic şi aceste provocări trebuie să fie acoperite prin sistemele digitalizate de analiza veniturilor, de urmărire a taxelor impozitelor. Şi aici salut iniţiativele şi acţiunile ANAF de control şi de urmărire acestor activităţi de comerţ, activităţi de prestări de servicii care se întâmplă practic prin mediul online şi salut acele sisteme de analize de risc în baza cărora au început controalele şi pentru cei care oferă servicii de transport alternative, cei care oferă servicii de turism prin platformele bine cunoscute”, a subliniat Tánczos Barna.
Ministrul crede că aceste acţiuni ale ANAF vor conduce la o echilibrare şi a încasărilor din piaţă, pentru că aceste neplăţi de impozite generează inclusiv o concurenţă neloială din partea celor care nu se supun impozitării. AGERPRES