Țară, țară vrem ostași!

Dacă tot e începutul anului școlar, vreau să revin asupra unor chestiuni care se leagă mai mult sau mai puțin de școală. Și anume romii, dar nu orice fel de romi, ci romii școlari, acei prichindei care, deși nu au nicio vină, trăiesc într-un mediu precar, cu un climat mental nesănătos, învățați fiind de mici să cerșească, să nu muncească și să tot primească. Iar această latură bolnăvicioasă este dezvoltată, uneori, și la școală! Să vă explic… Din relatările unor profesori, se pare că diferite organizații neguvernamentale, apărătoare ale drepturilor omului, și în special ale romilor, se perindă uneori și pe la școli ținându-le prichindeilor romi prelegeri despre drepturile lor. Nu, asta nu e un lucru rău, să nu mă înțelegeți greșit. Dar dacă la o vârstă așa de fragedă (prelegerile ținându-se în special prichindeilor din gimnazii) îi spui unui copil că dacă un profesor te jignește (sau îți spune „țigan”) neapărat să ne spui pentru că luăm măsuri, situația este înțeleasă în mod greșit și poate isca probleme în școală: un profesor mi-a spus că unii romii „sar în sus” dacă li se pare că iau note prea mici sau că sunt tratați diferit, considerând aceste aspecte drept discriminare.
Deci această mentalitate este înțeleasă greșit de unii romi, care oricum cred că au mai multe drepturi decât e normal: adică ei au dreptul să primească mereu, părinții lor au dreptul să nu muncească, ei au dreptul să cerșească, să nu învețe și să nu-și dea silința pentru nimic, și să bată drumul până la școală doar pentru a primi cornul și laptele, merele , alocația și așa mai departe și să-și adune clanul pentru a-i snopi în bătaie pe cei care îi jignesc.
Consider că ar fi corect ca acești romi să fie tratați în mod egal cu ceilalți copii, trebuie integrați, dar nu acordându-li-se mai multe drepturi și ținându-li-se prelegeri cum că ei ar fi mai speciali, pentru că nu sunt mai speciali, iar că pentru a ieși din situația în care se află trebuie să învețe și să citească. Asta ar trebuie să li se bage în cap romilor, nu câte drepturi au și cât de speciali sunt ei!
O altă măsură de „liniștire” a categoriilor sociale defavorizate ar fi aplicarea unor alte pedepse decât amenzile, în cazul încălcării legii, fiindcă amenzile sunt adeseori ca apa de ploaie pentru niște oameni care nu au venituri, nici proprietăți.
Titi DÃLÃLÃU