Parchetul General solicită judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti arestarea preventivă a cinci persoane acuzate de evaziune fiscală şi spălare a banilor în domeniul jocurilor electronice de noroc.
Procurorii de la Parchetul General şi poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice şi ai Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul IGPR au efectuat miercuri, în cadrul a două dosare penale, 313 percheziţii în 29 de judeţe şi în Capitală, la sediile şi punctele de lucru aparţinând unui număr de 16 firme şi la locuinţele unor persoane bănuite de evaziune fiscală şi spălarea banilor.
După descinderi, procurorii i-au reţinut pe Marton Antal Attila, Biro Sandor Matyas, Mathe Zsolt, Rozsalyi Alpar Otto şi Boer Szilard-Attila, urmând ca aceştia să fie duşi în instanţă cu propunere de arestare preventivă. Totodată, faţă de şase persoane s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar.
Potrivit unui comunicat al Parchetului General, Marton Antal Attila, în calitate de coordonator al activităţii mai multor societăţi comerciale din domeniul jocurilor de noroc la care deţinea calitatea de asociat, a derulat activităţi concretizate în fraudarea obligaţiilor fiscale prin modificarea mecanică sau electronică a indexului/contorului aparatelor de joc pe care le exploatează, demersuri urmate de activităţi de reintroducere a fondurilor astfel obţinute în circuitul legal.
https://youtu.be/ese-0BYSty4
Împreună cu un asociat, acesta a creat o reţea de săli de jocuri de noroc la nivel naţional, cele mai reprezentative locaţii fiind în Târgu Mureş, Bucureşti, Galaţi, Iaşi, Mediaş, Ploieşti şi Târgu Jiu.
Procurorii arată că modul de operare pus în practică de Marton Antal Attila consta, într-o primă etapă, în efectuarea de către Biro Sandor Matyas şi Mathe Zsolt, administratori ai două societăţi şi persoane de încredere, de intervenţii directe neautorizate asupra mecanismelor/sistemelor de contorizare ale aparatelor de joc, în scopul diminuării sumelor declarate, înregistrate şi impozitate ca venituri şi colectarea fondurilor nesupuse fiscalizării. În această operaţiune erau ajutaţi de managerii de săli, care predau sumele lui Marton Antal Attila, la domiciliul acestuia din Târgu Mureş. Etapa finală presupunea distribuirea lunară a fondurilor către ceilalţi parteneri.
Citește și: China a deschis FABRICA DE ȚÂNȚARI: 20 de milioane de insecte vor fi eliberate săptămânal! Iată motivul
Una din modalităţile de falsificare a mecanismelor de contorizare ale terminalelor de jocuri de noroc consta în scăderea ratei în care se generează posibilitatea de câştig – prin instalarea unor dispozitive artizanale numite „frâne”, care încetinesc acumularea procentajului la care este generată posibilitatea de câştiguri mari (jackpot mare).
O altă modalitate era modificarea parametrilor tehnici ai aparatelor prin resoftarea memoriilor de tip EEPROM, amplasate pe plăcile de bază ale terminalelor de jocuri de noroc.
De asemenea, un alt mod de falsificare consta în modificarea contorului mecanic de ieşire, metodă ce nu necesita intervenţia fizică în aparat.
„Prin intermediul unei chei electronice, special concepută pentru a facilita modificarea indexului de ieşire al contorului mecanic al aparatului (master-key), erau generate situaţii de câştiguri fictive cu multiplul sumei de 1.000 de lei. Pentru a nu rămâne înregistrată intervenţia asupra aparatelor se efectua ulterior operaţiunea de „RAM CLEAR” şi se reseta placa de bază, această operaţiune ducând toate valorile înregistrate, contabilitatea aparatului de joc, la valoarea zero. Indicii mecanici ai contoarelor ce fac obiectul verificărilor specifice derulate de instituţiile abilitate în vederea stabilirii cuantumului debitelor către bugetul general consolidat al statului, cât şi sigiliile rămâneau intacte, aparatul menţinându-şi atât rata de acordare a câştigurilor, cât şi celelalte valori presetate”, se arată în comunicatul Parchetului General.
Din cercetările efectuate în cel de-al doilea dosar, a reieşit că Rozsalyi Alpar Otto, împreună cu un asociat, a derulat prin trei firme din Târgu Mureş şi una din Satu Mare activităţi concretizate în fraudarea obligaţiilor fiscale prin modificarea mecanică sau electronică a indexului/contorului aparatelor electronice de jocuri de noroc. La nivel naţional, reţeaua era formată din peste 200 de locaţii, situate în judeţele Bacău, Bihor, Braşov, Călăraşi, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Timiş şi Vâlcea, totalizând peste 500 de aparate electronice de jocuri de noroc.
„Mecanismul infracţional consta în închirierea a diverse spaţii comerciale, situate atât în mediul urban, cît şi rural (de regulă în incinta unor localuri de alimentaţie publică), în cadrul cărora erau puse în exploatare un anumit număr de aparate de joc, încheind cu proprietarii localurilor respective un contract prin care aceştia se obligau să pună la dispoziţie spaţiile în schimbul unei chirii lunare de aproximativ 1.200 lei/ aparat). Între cele două părţi se încheia şi o înţelegere neoficială prin care stabileau cotele părţi din încasările rezultate pe parcursul unei luni (de regulă 60% din câştiguri pentru societăţile respective, iar 40 % era cota aferentă proprietarului firmei care a pus la dispoziţie spaţiul necesar)”, mai spun procurorii.
Anchetatorii mai arată că, în operaţionalizarea activităţilor ilicite, Rozsalyi Alpar Otto şi asociatul său au fost sprijiniţi de mai multe persoane angajate cu contract de muncă în cadrul unor firme, printre care şi Kurcsi Csaba-Dorin, Berczi Zsolt şi Boer Szilard-Attila.
„Modul de operare pus în practică de inculpatul Rozsalyi Alpar Otto şi asociatul său, iar începând cu luna decembrie 2014 şi de către inculpatul Szabados Lorand, asociat/administrator al uneia dintre societăţile din Târgu Mureş, care a preluat o mare parte din activitatea derulată de inculpatul Rozsalyi Alpar Otto, a constat în efectuarea de intervenţii directe neautorizate asupra mecanismelor/sistemelor de contorizare ale aparatelor de joc, în scopul diminuării sumelor declarate, înregistrate şi impozitate ca venituri şi colectarea fondurilor nesupuse fiscalizării. În fapt, indexurile aparatelor erau comunicate fie inculpatului Szabados Lorand, fie inculpatului Rozsalyi Arpad Otto de către şefii de săli, cei doi ţinând astfel evidenţa tuturor câştigurilor realizate de aparatele de jocuri de noroc şi decizând cu privire la sumele care să fie scoase ilegal din aparate şi nesupuse fiscalizării”, precizează Parchetul.
Potrivit sursei citate, inculpaţii „frânau” aparatele de jocuri de noroc, în sensul că limitau câştigul pe care îl poate obţine un jucător, iar în situaţia în care totuşi se câştiga la un aparat un premiu mai consistent, acel premiu nu se achita.
„Pentru ţinerea corectă a evidenţei banilor sustraşi ilegal din aparatele de jocuri de noroc, inculpatul Szabados Lorand i-a dotat pe toţi angajaţii care procedau la alterarea aparatelor de jocuri de noroc cu aparate fotografice pentru a-i aduce dovada indexului real al aparatelor de jocuri de noroc înainte de a umbla la acestea şi a le da înapoi sau anula punctele acumulate. Angajaţii erau obligaţi să facă fotografii şi după intervenţia la acestea pentru întocmirea unor evidenţe contabile corespunzătoare noilor indexuri, astfel încât să nu fie declarate toate veniturile realizate. În aceste condiţii, inculpaţii şi-au însuşit sume importante de bani rezultate din activitatea societăţii privind exploatarea jocurilor de noroc, sume ce au fost obţinute din efectuarea unor operaţiuni ilegale prin care au reuşit să se sustragă de la plata impozitelor datorate bugetului de stat”, mai spun procurorii.