Alin Ușeriu, coordonatorul Asociației Tășuleasa Social și inițiatorul proiectului Via Transilvanica, critică autoritățile din județul Mureș și le cere: „Opriți-vă, nebunilor. O stricați!”
Tensiunile au apărut după ce Consiliul Județean (CJ) Mureș a aprobat documentația tehnico-economică pentru investiția „Implementarea a 3.000 km de trasee cicloturistice la nivel național”, care prevede asfaltarea a 94,4 km din traseul Via Transilvanica de pe teritoriul județului Mureș, cu o valoare totală a proiectului de 70,55 milioane de lei.
Proiectul, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Componenta 11 – Turism și cultură, va traversa 12 localități din județul Mureș, de la Comuna Brâncovenești până la Comuna Sărățeni, incluzând zone din extravilanul și intravilanul mai multor sate și orașul Sovata.
Viziunea originală: o potecă prin România, care unește regiunile istorice
Via Transilvanica, proiectul care și-a câștigat recunoașterea ca fiind unul dintre cele mai bune trasee de drumeție din Europa, a fost concepută ca o potecă înierbată care să conecteze oamenii cu natura și tradițiile României rurale.
„Desigur că asta presupunea să rămână poteca înierbată, cu bandă de siguranță unde sunt drumurile cu trafic mare, cu poteci separate de drumurile forestiere”, explică Alin Ușeriu în reacția sa publică. Viziunea originală includea și „adăposturi inspirate din cultura populară și alte prostii ieftine care nu se potrivesc deloc cu viziunea de risipă grotească cu care ne dezvoltăm țara”.
Ușeriu critică dur ceea ce el numește „marea asfaltare cu folos, dar mai ales fără folos”, făcând o paralelă cu industria modei și modul în care România a adoptat asfaltul ca soluție universală pentru dezvoltare.
„Sub această mâzgăleală de asfalt a căzut victimă și peisajul nostru cultural. Era bunul nostru cel mai de preț, pe care îl găsești pe toate pliantele care ne laudă țara noastră”, susține coordonatorul Asociației Tășuleasa Social.
Impactul asupra drumeților și a comunității
Potrivit inițiatorului proiectului, asfaltarea va avea efecte negative multiple:
- Drumeții, care sunt „cei care țin Via vie”, vor fi nevoiți să se ducă pe cărarea de pe lângă drumul asfaltat.
- Efortul pe un kilometru de asfalt este cât doi de cărare înierbată.
- Vitezele mari ale vehiculelor vor pune în pericol siguranța.
- Traseul nu va fi atractiv pentru bicicliștii din întreaga lume din cauza lipsei infrastructurii de suport.
Cifrele controversei și lipsa de consultare
Datele prezentate de Ușeriu sunt edificatoare pentru dimensiunea controversei: „Via Transilvanica a consumat până acum, în ultimii 7 ani, doar banii pentru aproape 5 km de drum agricol asfaltat sau pistă de biciclete”, cu mult sub cei 70,55 milioane de lei aprobați acum pentru 94,4 km.
Una dintre criticile majore aduse de inițiatorul proiectului este lipsa de consultare: „Nu ne-au consultat și se folosesc de Via Transilvanica”. Această lipsă de comunicare între inițiatorii proiectului original și autoritățile locale ridică semne de întrebare despre procesul decizional și respectarea viziunii originale.
De cealaltă parte,CJ Mureș justifică investiția prin participarea la proiectul național de dezvoltare a infrastructurii cicloturistice, având contractul de finanțare semnat încă din februarie 2023. Proiectul are o durată de realizare de șase luni, din care două luni pentru proiectare și patru luni pentru execuția lucrărilor.
Întrebări fără răspuns
Conflictul scoate în evidență probleme mai largi ale dezvoltării rurale din România.Nimeni nu pare să se întrebe până acum, la modul serios, prin dialog autentic între actorii implicați, cum se poate împăca dezvoltarea infrastructurii cu păstrarea caracterului autentic al unor proiecte culturale de succes? Cât de important este să se consulte inițiatorii unor proiecte când acestea sunt preluate și dezvoltate la nivel guvernamental? Ce își doresc de fapt comunitățile vizate și afectate de proiect.
Deocamdată, stațiile de asfaltare se pregătesc să pornească, iar alte cinci județe urmează probabil să facă același lucru. Întrebarea care rămâne este dacă Via Transilvanica va mai putea să-și păstreze caracterul original care a făcut-o celebră.