Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Izsak Balazs, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, că regionalizarea României nu este obligatorie şi că Ţinutul Secuiesc trebuie să fie regiune NUTS II de sine stătătoare, care se poate înfiinţa inclusiv ca regiune autonomă a României, fără ca articolul 1 al Constituţiei să fie lezat.
Potrivit lui Izsak, exemplul că regionalizarea României ‘nu este obligatorie’ este Regulamentul nr. 1059/2003 al Parlamentului European şi al Comisiei privind unităţile teritoriale de statistică (NUTS) în Uniunea Europeană, care ‘nu prevede ca aceste regiuni statistice să aibă prerogative administrative, chiar regulamentul le numeşte unităţi neadministrative’. ‘Ţinutul Secuiesc trebuie să fie regiune NUTS II de sine stătătoare. Nu este întâmplător că Regulamentul prevede acest criteriu al culturii, pentru că cultura unei regiuni, limba care se vorbeşte acolo este un element al coeziunii sociale, este şi un factor economic, care nu poate fi neglijat. Ţinutul Secuiesc poate să fie o regiune statistică NUTS II, corespunde şi criteriilor prevăzute de acest regulament. Conform regulamentului, o regiune NUTS II are o populaţie între 800.000 şi 3 milioane de locuitori. Este deosebit de interesant că regulamentul prevede că se poate face derogare de la aceste limite în situaţia în care criteriile geografice istorice, culturale o impun (…) De 23 de ani se duce o dispută sterilă şi contraproductivă privind art. 1 din Constituţia României. Ţinutul Secuiesc se poate înfiinţa ca regiune, chiar ca regiune autonomă a României fără ca art. 1 al Constituţiei să fi lezat’, a susţinut Izsak.
Liderul CNS a arătat că România este singura ţară din Uniunea Europeană în care o asemenea regiune, care, din punct de vedere cultural, se deosebeşte de regiunile învecinate ‘prin faptul că aici trăieşte o populaţie secuiască cu limba maternă maghiară’ a fost înglobată într-o regiune în care ponderea lor este sub 30%.
Acesta a spus că în Constituţia României termenul naţiune ‘nu are o semnificaţie exactă’, că sensul acestui cuvânt depinde ‘întotdeauna de context’, că se poate vorbi de naţiunea română înţelegând prin aceasta românii de pretutindeni, iar din acest motiv inclusiv specialiştii UDMR au căzut într-o capcană. ‘Constituţia spune că proprietarul, titularul suveranităţii de stat în România este poporul român. Aici sensul termenului poporului român este colectivitatea cetăţenilor români. Noi, secuii maghiari, suntem cetăţeni români cu aceleaşi drepturi depline, drepturi politice pe care le au şi cetăţenii români de naţionalitate română. (…) UDMR a intrat într-o capcană şi anume există o interpretare tacită a art. 1, care se bazează pe multiplele posibilităţi de interpretare a termenului de naţiune. Prin interpretarea tacită deţinătorii suveranităţii de stat ar fi cetăţenii români de naţionalitate română, toţi cetăţenii din România care au conştiinţă naţională românească. (…) În cursul interpretării art. 1, dacă ţinem cont de celelalte prevederi ale Constituţiei şi normele general acceptate ale dreptului internaţional, atunci nu mai este posibilă nicio interpretare care să fie contrară înfiinţării Ţinutului Secuiesc autonom’, a afirmat acesta.
Izsak a susţinut că cel care intră în asemenea discuţii ‘în mod tacit acceptă această interpretare tacită şi falsă’ şi că atitudinea corectă în această privinţă ar fi ‘acceptarea art. 1 cu interpretarea corectă, care să fie în concordanţă cu celelalte prevederi al Constituţiei şi cu tratatele la care România este parte şi cu toate angajamentele internaţionale luate de România’.
Liderul CNS a spus că nu doreşte să critice poziţia UDMR, întrucât a întâlnit specialişti, atât în UDMR, cât şi în afara organizaţiei, care pornesc de la ideea că art. 1 al Constituţiei trebuie modificat, fapt ce dovedeşte că ‘ei cunosc superficial subiectul’. ‘Fără art. 4 nu poate fi interpretat art. 1. Celălalt cuvânt, unitatea, că România este unitară şi indivizibilă, însemnează că suveranitatea de stat are un singur titular, un singur proprietar, adică juridic vorbind comunitatea cetăţenilor români. Este singura proprietară a suveranităţii de stat, iar suveranitatea de stat este exercitată prin organe reprezentative, nu de Parlament, ci de organe reprezentative. Deci în România sunt mai multe organe reprezentative prin care poporul exercită suveranitatea de stat, ori instituţia cea mai importantă a autonomiei secuieşti, Consiliul de Autoadministrare al Ţinutului Secuiesc, ar fi tocmai un asemenea organ reprezentativ al poporului, o autoritate a României, o autoritate a statului român. Deci nu se pune problema că acest organism sau existenţa acestei regiuni autonome ar intra în conflict nici cu caracterul unitar şi indivizibil al statului. Cetăţenii români, printr-un organ reprezentativ, exercită împreună cu întreaga colectivitate suveranitatea de stat’, a accentuat Izsak Balazs.
Acesta a precizat că sintagma de stat naţional reprezintă o ‘tradiţie constituţională pentru România’, că românii au dreptul să fie devotaţi, să fie legaţi de o tradiţie constituţională şi să păstreze în Constituţie acest termen, ‘cu condiţia să nu intre nicio interpretare al acestui termen în conflict cu alte prevederi ale Constituţiei sau cu angajamentele internaţionale ale României’.
Izsak consideră că tocmai încercarea de modificare a art. 1 din Constituţie îi determină pe români să se întrebe de ce maghiarii doresc acest lucru şi ‘întăreşte suspiciunile chiar şi faţă de autonomie’. ‘Deci nu uşurează deloc acceptarea de către Parlament a statutului de autonomie privind Ţinutul Secuiesc dacă acest lucru este legat cu o voinţă de a schimba art. 1 din Constituţie. Deci eu cred că noi aşteptăm ca prin recunoaşterea Ţinutului Secuiesc autonom populaţia majoritară să respecte tradiţiile noastre, în schimb şi noi respectăm tradiţiile constituţionale ale României şi ale românilor’, a mai spus Izsak Balazs.
AGERPRES