Comuna mureşeană Veţca, care numără în jur de 700 de locuitori în toate cele trei sate componente, a devenit o veritabilă destinaţie turistică după restaurarea a peste 20 de case cu arhitectură tradiţională secuiască, construirea Drumului Crucii şi a Capelei Milostivirii Divine.
Iniţiatorul şi autorul acestor atracţii turistice este chiar primarul localităţii, Pal Fekete, un pasionat artist specializat în lucrări din lut şi lemn, care, de la venirea sa în fruntea comunei, în 2008, a depus eforturi considerabile să salveze casele de la degradare şi să le redea arhitectura tradiţională.
Astfel, dintr-o comună izolată, aflată în pragul pustiirii, situată la 10 kilometri de Fântânele şi de şoseaua care duce la Sovata, cele trei sate componente, Veţca, Jacodu şi Sălaşuri au revenit la viaţă.
Localnicii spun că actualului primar i se datorează faptul că Veţca şi satele aparţinătoare nu au rămas complet pustii, întrucât primele proiecte pe care le-a făcut, începând cu anul 2008, au fost pentru asfaltarea străzilor din comună şi, mai ales, a drumului de legătură cu DN13A.
„Veţca a început să se dezvolte imediat după ce primarul a asfaltat drumul. El s-a ocupat tare mult ca să se facă asfaltul. Oamenii de aici sunt harnici, mulţi sunt plecaţi în străinătate şi au venit cu bani şi s-au apucat să refacă aceste case aşa cum au fost mai demult. Eu am cumpărat casa în 1972, era o casă construită după 1600. Am renovat-o. În 1972 am cumpărat-o cu 80.000 lei, apoi cred că am mai pus încă pe atât ca să o fac locuibilă. Am 84 de ani, sunt pensionar şi am lucrat în domeniul energiei electrice. Oamenii de aici erau harnici, aveau pământ şi se descurcau cum puteau. Când a venit colectivul, oamenii au plecat, au rămas casele pustii. Eu m-am născut aici, casa părintească era aici, aproape. Tradiţiile nu mai sunt ca pe timpuri, tinerii au altă educaţie. Dar eu sunt mândru că satul meu s-a dezvoltat. Înainte de asfaltare era un noroi până la genunchi, dar după asfaltare au început tinerii să se reîntoarcă. Chiar acum au cumpărat vreo cinci case câţiva băieţi care au lucrat în Germania şi le renovează. Vin oameni şi din alte părţi şi au cumpărat case în sat. Suntem bucuroşi că vine lumea, uneori vin şi câte trei-patru autocare deodată”, a declarat presei Tibor Velenczei.
Ilona Csiszer este poştaş în Veţca şi a spus că satul s-a revigorat după ce drumul a fost reparat, iar asta „i se datorează actualului primar” şi că, în prezent, în cele trei sate, Veţca, Sălaşuri şi Jacodu locuiesc efectiv în jur de 600 de oameni.
„Era foarte greu înainte, fiindcă nu te puteai deplasa, acum e greu din cauza câinilor de la stânile din Jacodu şi Sălaşuri, nu mai pot merge cu bicicleta şi aştept să vină o ocazie să pot merge în siguranţă. Căminul Cultural a fost, de asemenea, reabilitat în stil vechi, cu grinzi de lemn pe tavan, e superb. Acum nu putem intra pentru că tinerii care pregătesc Balul Strugurilor au luat cheia, fiindcă fac repetiţii. În prima vineri din septembrie va fi aici Balul Strugurilor. Lumea se îmbracă în port popular, merg călăreţi şi căruţe, atunci vin şi din satele vecine şi e tare frumos”, ne spune poştaşul.
În drum spre Jacodu, Ilona Csiszer ne-a arătat mai multe gospodării foarte frumos restaurate, după specificul zonei, achiziţionate de familii din Sibiu, din Ungaria sau din alte localităţi ale ţării, însă destul de puţine sunt locuite în permanenţă, servind mai mult ca destinaţii de vacanţă sau de weekend.
Chiar şi clădirea Primăriei Veţca este complet restaurată, având obloane specifice secuieşti, la fel cum sunt şi alte clădiri administrate de primărie, în Veţca şi Jacodu.
„În mai bine de douăzeci de ani am renovat 22 de proprietăţi din sat. A fost un efort comun, nu doar al meu, pentru că nu poţi face o astfel de lucrare de unul singur. Am găsit parteneri, prieteni şi cunoştinţe care au înţeles valoarea salvării caselor. Aşa am reconstruit casă după casă (…). Unele sunt deţinute de străini, altele sunt în proprietatea comunei, altele sunt ale membrilor familiei mele, suntem zece fraţi, altele ale mele. Am reuşit să salvăm casele de la distrugere şi să le păstrăm pentru posteritate, sunt o comoară a arhitecturii populare. Casele erau nelocuite, proprietarii dispăruseră, dar noi am reuşit să ajungem la o înţelegere cu moştenitorii să nu le demoleze. Chiar dacă am renovat multe case, mai sunt destule clădiri dărăpănate în sat. Cea mai veche a fost construită în 1848, dar cea mai veche însemnare de pe grinda principală este 1857. Clădirile au fost construite pe o fundaţie solidă de piatră, iar acest lucru este foarte important, pentru că elementele de lemn putrezite şi zidul bătut pot fi reparate, însă piatra rămâne. În timpul renovării, am încercat să aplicăm tehnologia în care au fost construite casele, deoarece aceasta este esenţa întregului demers”, a declarat primarul Pal Fekete.
În Veţca, între cele 247 de case, există şi un muzeu al satului, acum aflat în renovare, în care au fost adunate numeroase obiecte etnografice: un jug de boi, oale de lut, covoare, un pat bătrânesc, ţesături şi multe altele.
„Clădirea e făcută din lut, este foarte frumoasă, dar trebuie renovată. Fiind din lut, aproape anual trebuie întreţinută”, a spus primarul.
De asemenea, tot la iniţiativa sa, a fost construită şi Kálvária sau Golgota, în anul 2014, acesta fiind primul Drum al Crucii din zonă, care prezintă, la fiecare dintre cele 14 popasuri câte o poartă secuiască restaurată.
În locul unui turn observator construit din stejar, care exista pe vârful Golgotei secuieşti, cum îi spun localnicii, mutat câteva sute de metri mai încolo, a fost ridicată o bisericuţă romano-catolică, din cărămidă, dar într-un stil antichizat, astfel încât să nu facă notă discordantă cu satul şi cu porţile restaurate.
Capela Milostivirii Divine, construită în anul 2015, este mereu deschisă, astfel încât numeroşii turişti care parcurg Drumul Crucii să se poată ruga în tihnă, indiferent de momentul în care ajung în vârful acelui deal.
Pentru a ajunge în Veţca şi pe Drumul Crucii, turiştii trebuie să treacă pe sub o poartă secuiască, considerată a fi ce mai mare din judeţul Mureş. Localnicii recomandă ca maşinile să fie lăsate pe drumul principal, înainte de prima străduţă care o coteşte la stânga, întrucât nu prea sunt locuri de parcare la baza dealului, de unde se merge pe jos.
Pe lângă casele frumos restaurate, Drumul Crucii şi Capela Milostivirii Divine, comuna Veţca este recunoscută şi pentru faptul că, deşi este destul de izolată, are toate străzile laterale asfaltate, are poduri noi, o şcoală primară frumos renovată şi echipată, un parc al eroilor bine întreţinut, prin tot felul de proiecte de finanţare accesate, dar şi din sumele obţinute prin arendarea păşunilor şi din exploatarea câtorva sute de hectare de pădure pe care le deţine comuna.
În plus, toate clădirile aparţinând satului, vechea grădiniţă, vechea şcoală bisericească, centrul cultural, casa funerară din Veţca şi Jacodu au fost restaurate, în principal din bugetul familiei primarului.
La Veţca mai există o biserică romano-catolică construită între 1790 şi 1792, care, de asemenea, are o istorie interesantă. După Reforma protestantă, locuitorii satului au devenit unitarieni, dar în anul 1700, după ce franciscanii au înfiinţat o misiune aici, mulţi au revenit la catolicism. Vechea biserică, care era amplasată pe locul cimitirului la începutul secolului al XVI-lea, a fost demolată, fiind ridicată actuala biserică. AGERPRES