Cel mai mare Congres UDMR de până acum a trasat câteva direcții sigure și importante în cadrul Uniunii
Astfel, pe lângă votarea realizării unei Organizații de femei și câteva modificări la statut, Congresul a întărit încă odată că pe ,,harta UDMR” Clujul este vioara I, devenind cel mai important centru al Uniunii, în detrimentul județului Mureș care pierde teren și al județului Harghita
Importanța județului Cluj este dată de pilonul II, adică de tineri, iar mutarea sediului central a celor mai importante manifestări, gen Peninsula, dar și preluarea conducerii mass-media centrală de UDMR sunt doar câțiva pași vizibili în 2013
Județul Harghita a primit o palmă prin arestarea președintelui Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba. Surse din UDMR susțin că acest show mediatic a fost instrumentat tot prin influența liderilor clujeni. De asemenea, Clujul dorește în viitor schimbarea unor deziderate încetățenite, și anume o autonomie a Transilvaniei alături de români
Punctual
Al nouălea congres UDMR, organizat la sfârșit de săptămână la Miercurea Ciuc a fost, potrivit organizatorilor, cel mai mare de până acum și cel mai important din istoria UDMR. Totuși, nu s-a ales o nouă conducere, ci doar s-au operat niște modificări, într-adevăr importante, în statutul Uniunii, mai exact în modul de organizare și conducere, care oricum era și înainte peste nivelul multora dintre formațiunile politice românești. Paradoxal, în ciuda organizării exemplare a UDMR, formațiunea nu avea o organizație de femei în componență, din acest punct de vedere fiind totodată și cea mai anacronică formațiune politică care activează în România.
A doua componentă importantă a congresului a fost reafirmarea tuturor dezideratelor UDMR, într-o mobilizare record a activului de partid. Mai exact peste 750 de delegați din 28 de organizații, la care s-au adăugat 126 de invitați (între care premierul Victor Ponta, președintele Senatului Crin Antonescu, liderul PD-L Vasile Blaga, fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, președintele grupului parlamentar FIDESZ din Ungaria Rogán Antal, vicepreședintele parlamentului maghiar Újhelyi István sau vicepremierul Ungariei Semjén Zsolt) și 166 de jurnaliști din România și Ungaria. Nu uitați, vorbim totuși de una din cele mai mici formațiuni reprezentate în Parlamentul Românei, așadar cifrele, dar și numele sunt impresionante.
Modificări la Statut
Cea mai importantă modificare de statut adoptată a fost crearea unei organizații de femei. Având cele mai puține doamne în structurile de conducere sau ca reprezentanți în Parlament, UDMR avea nevoie demult de o astfel de organizație, care în sfârșit a fost creată, decizia de înființare fiind adoptată cu unanimitate de voturi.
A doua schimbare importantă a fost lărgirea Consiliului Permanent al UDMR, pentru ca în acesta să acceadă mai mulți aleși locali ai formațiunii. Practic, decizia descentralizează și mai mult puterea de decizie în Uniune, dând un rol mai important aleșilor din teritoriu. În perspectiva regionalizării, decizia congresului vine astfel cât se poate de firesc.
În același timp, prezidiul Uniunii a fost restrâns, iar platformele ideologice din UDMR, spunea președintele Kelemen Hunor, vor fi întărite: „Vom reduce numărul de membri în Prezidiul UDMR, fiindcă trebuie să facem în aşa fel încât deciziile operative, deciziile care nu necesită dezbateri strategice să le luăm cât mai repede. Vom face o clarificare în ceea ce priveşte platformele noastre interne, în aşa fel încât să accentuăm rolul lor şi să dăm o greutate mai mare platformelor ideologice”.
Reafirmarea dezideratelor
Dacă tot au adus cei mai importanți lideri politici din România la Miercurea Ciuc, liderii Uniunii n-au stat cu mâinile-n sân și nu i-au menajat, ci le-au reamintit cam toate direcțiile și obiectivele mai mari sau mai mici la care UDMR ține foarte mult.
Începând de la problema UMF și mergând până la eliminarea sintagmei de stat național din Constituție. Legat de UMF, vioara întâi a fost vicepreședintele politic al Uniunii Borbély László, însă referiri a făcut și președintele Kelemen Hunor. Acesta din urmă, spunea că decizia Curții de Apel Tîrgu-Mureș, care dă dreptate conducerii UMF și practic refuză crearea facultății cu limbă de predare maghiară în cadrul UMF, a fost luată sub presiuni politice. Borbély a intrat în detaliile juridice explicând: „Noi avem sarcina să rezolvăm problemele şi în ceea ce priveşte Universitatea de Medicină şi Farmacie mingea este la conducerea Universităţii, pentru că nu vor să respecte acele şapte puncte care au fost semnate inclusiv de ministrul Educaţiei de la acea vreme(…). Nu trebuie făcut altceva decât în dosarul de acreditare să existe posibilitatea înfiinţării acestei linii maghiare care este prezentă ca obligaţie de făcut de către conducerea Univeristăţii în legea învăţământului. Trebuie să înţeleagă conducerea Universităţii că este un fapt care trebuie să fie consfinţit şi în dosarul de acreditare”.
Regionalizarea…
…a fost o temă extreme de des pomenită în discursurile de la congres. Premierul Victor Ponta spunea mai voalat că este împotriva regiunilor formate pe criteriu etnic, însă încearcă să caute o variantă în care maghiarii să-și poată păstra totuși identitatea: „Ştiţi şi dumneavoastră cât de greu va fi de acceptat pentru noi ideea unei regiuni care să aibă ca principal criteriu componenta etnică. În acelaşi timp şi eu ştiu că pentru dumneavoastră ideea unei regiuni uriaşe în care să mergeţi sute de kilometri până la capitala regiunii şi în care minoritatea maghiară să fie evident subreprezentată este foarte greu de acceptat. Aşa încât împreună cu dumneavoastră vreau să găsim, pornind de la ceea ce este greu de acceptat pentru ambele părţi, în soluţia regionalizării acea idee care să vă permită să vă păstraţi identitatea(…)”.
De cealaltă parte…
…lideri UDMR au mers din nou la rădăcina disputei. Pe de-o parte, președintele UDMR Sfîntu Gheorghe, Antal Árpád, a anunțat că UDMR va depune un noi proiect de lege vizând introducerea unei forme de autonomie pentru Ținutul Secuiesc. Pe de altă parte, făcând referire la propunerile de modificare a Constituției, președintele CRU al UDMR Biro Rozalia declara: „Recomandările noastre se referă în primul rând la situaţia constituţională şi de drept civil a comunităţii noastre etnice: recomandăm din nou radierea conceptului statului naţional(…). Recomandăm totodată ca legea să recunoască minorităţile naţionale ca elemente constitutive ale statului, pentru că acest principiu constituţional poate crea egalitatea reală în drepturi nu doar între indivizi, ci şi între comunităţi, în primul rând între majoritatea română şi naţionalităţile istorice de pe teritoriul României, conform celor stipulate în Declaraţia de la Alba Iulia din 1918. Recomandăm folosirea liberă a simbolurilor naţionale şi specifice comunităţilor”. Bíró Rozália a cerut, de asemenea, și recunoașterea limbilor regionale, dar s-a pronunțat și pe trecerea de la sistemul de republică semiprezidențială la una mai clar parlamentară. Legat de autonomie, vicepreședintele Borbély László a reamintit modelul Tirolului, unde germanilor le-au trebuit 37 de ani pentru a dobândi acest deziderat.
Trecând peste declarații, Congresul UDMR a adoptat și câteva rezoluții, între care rezoluția „Secuime conștientă, puternică”, prin care reafirmă dorința ca Ținutul Secuiesc să fie recunoscut și să devină o regiune de dezvoltare distinctă, în care limba maghiară să devină limbă oficială.
Startul în campanie
La finalul Congresului, liderul UDMR Kelemen Hunor spunea că de luni formațiunea intră în campanie. Chiar dacă nu începe campania electorală propriu-zisă, membrii UDMR încep pregătirile pentru alegerile europarlamentare care vor avea loc anul viitor, continuitatea prezenței UDMR în Parlamentul European fiind un obiectiv extrem de important. Privind la numărul de voturi pe care UDMR le obține în scrutinuri, număr care se micșorează constant din 1990 încoace, liderul UDMR mai spunea, de asemenea, că a avut și urmează să mai poarte în continuare discuții cu celelalte formațiuni maghiare, ușa colaborării fiind mereu deschisă. Kelemen Hunor a spus că negocierile se poată în special cu Partidul Civic Maghiar. Nu e prima dată când astfel de discuții au loc și cu siguranță ele vor continua mult timp de aici înainte.
Cătălin Hegheș