Privită de afară, activitatea Consiliului Județean (CJ) în 2013 e cunoscută mai ales prin prisma evenimentelor culturale organizate în toamnă, când a fost sărbătorit centenarul Palatului Culturii. Pe lângă concertele, spectacolele, lansările de carte, dezbaterile și celelalte evenimente care s-au derulat pe perioada mai multor luni, rămâne în urmă necunoscuta costurilor acestui festin de cultură (la toate intrarea a fost liberă, deci a împovărat direct bugetul județului).
Dar pe lângă această serie de evenimente, CJ a cunoscut anul trecut și o sumedenie de dispute și dezbateri care s-au purtat mai multe luni, unele nefinalizate complet nici azi.
Ianuarie
De pildă, în ianuarie 2013, ședința CJ a fost dominată de dezbaterile privind viitorul Aeroportului Transilvania. Cu o conducere interimară la acea vreme, fostul manager Mihail Poruțiu fiind pe atunci proaspăt debarcat, Aeroportul avea probleme cu procesele în care era chemat, avea o organigramă nemodificată de 10 ani, deci depășită de realitățile de la acea vreme, iar grupul PDL cerea să afle de ce s-au cheltuit aproximativ 3.300 de euro pentru un studiu care dusese indirect la demiterea lui Poruțiu.
Tot la acea vreme CJ își schimba ușor componența, după demisiile deputaților aleși în decembrie 2012. Plecau atunci din CJ Florin Urcan, în locul căruia a revenit în forul județean Ioan Șopterean, precum și liberalii Akos Mora și Cristian Chirteș. În locul celor doi urmau să acceadă în CJ Mircea Radu și Marius Baciu.
În februarie…
…consilierii veneau să aprobe cofinanțarea costurilor de organizare a Olimpiadei Naționale de Matematică, competiție care anul trecut s-a desfășurat la Sighișoara. Tot în acea ședință Aeroportul a revenit în centrul atenției pentru că se pregătea angajarea unui nou manager la Aeroport, iar grupul PDL acuza executivul de lipsă de transparență în organizarea concursului.
Mai exact, CJ contractase serviciile unei firme private, The Searchers Advisory Group, care era abilitată să-l găsească pe noul manager. O altă dezbatere s-a dus pe tema salariului managerului de la aeroport, pe care executivul CJ voia să-l stabilească între 2.700 și 3.500 de euro, revoltător de mult pentru unii consilieri. Până la urmă, la vot a trecut un amendament care stabilea limita de jos a salariului la 1.500 de euro, însă plafonul maximal a rămas la 3.500 de euro, cum a fost propus inițial.
Martie
După o ședință extraordinară la începutul lunii, în care CJ primea bani de la bugetul de stat, ședința ordinară din acea lună a stat sub semnul banilor.
Consilierii au fost chemați să voteze bugetul pe 2013, care la acea vreme era estimat la 418.826 de mii de lei. Dezbaterile s-au aprins imediat după prezentarea făcută de președintele Ciprian Dobre, care spunea că povara cea mai mare este cofinanțarea proiectelor mari europene (gestionarea deșeurilor, construcția parcului auto pentru sporturi cu motor și modernizarea ambulatoriului de la spitalul județean).
Problema cea mare a fost însă aprobarea a două credite pe care conducerea CJ le anunța încă de atunci. Primul a fost de 40 de milioane de lei, pe o perioadă de 10 ani, din care 20 de milioane pentru parcul auto pentru sporturi cu motor și câte 10 milioane pentru sistemul integrat de management al deșeurilor și modernizarea drumului Măgherani – Sărățeni. Al doilea credit de 89 de milioane de lei, pe o perioadă de 15 ani, era destinat unor investiții de infrastructură: reabilitarea drumului Sîngeorgiu de Pădure – Bezidu Nou – lim. jud. Harghita, reabilitarea drumului Reghin – Lăpuşna și reabilitarea drumului Botorca – Deleni – Băgaciu.
De asemenea, o parte din bani vor merge pentru reabilitarea podului peste Valea Şaeş de pe DJ 106 limita judeţului Sibiu – Apold – Sighişoara și amenajare peisagistică de acces la Aeroportul Transilvania, inclusiv prin realizarea unui sens giratoriu. După ample dezbateri, în care Dobre a primit opoziție și din partea vicepreședintei Lokodi Edita, ambele credite au fost aprobate.
Aprilie – mai – iunie
Ședința din aprilie a fost lipsită de proiecte cu greutate pe Ordinea de zi. Cel mai notabil proiect viza aprobarea cooperării dintre CJ și Asociația „Pro Regio”, în vederea organizării la Tîrgu-Mureș a Finalei Campionatului Național de Atelaje, care a avut loc o lună mai târziu, în perioada 23-26 mai.
La fel de lipsită de substanță a fost și ședința din mai care, din prisma ordinii de zi, părea mai degrabă o ședință administrativă de lucru. Notabil poate doar punctul care privea cofinanțarea costurilor de organizare a Finalei Naționale de Baschet Masculin.
La ședința ordinară din luna iunie cel mai notabil punct a fost cel prin care la conducerea aeroportului era numit în urma procedurii de selecție Vladimir-Mihail Vasilescu.
Iulie
În luna iulie, prima ședință a fost una extraordinară, avea doar patru puncte pe ordinea de zi, însă unul, în regim de urgență, era relativ grav.
Consilierii erau chemați să ia act de pierderea de către Balogh Iosif a mandatului de consilier județean, ca urmare a unei decizii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție care stabilea acest lucru. La bază era un caz de incompatibilitate sesizat de ANI, decizie pe care Balogh a contestat-o în instanță și, în cele din urmă, a pierdut.
Tot la acea ședință s-a dat undă verde organizării festivalului de pe Valea Mureșului, precum și proiectului „Oamenii, orașul, palatul, strada”, care era de fapt proiectul prin care s-a sărbătorit centenarul Palatului Culturii. La acea vreme nicăieri în hotărâre nu se specifica și cuantumul banilor care urmau să fie cheltuiți.
La finalul lunii, la ședința ordinară, consilierii aprobau demisia lui Cristian Georgescu și validarea a trei noi mandate: Radu Mircea, Marius Baciu și Szabo Albert. S-au mai purtat atunci dezbateri pe tema prețului apei, care era din nou modificat în sus la solicitarea Aquaserv.
În fine, tot în acea ședință se dădea undă verde organizării festivalului de pe Valea Gurghiului.
August – vacanță, septembrie în sărbătoare
În august consilierii nu s-au întâlnit în plen, așa că trecem la ședința din 5 septembrie. La acea vreme începeau primele evenimente punctuale din cadrul centenarului Palatului Culturii, lucru care se putea vedea și pe Ordinea de zi, consilierilor cerându-li-se aprobarea pentru organizarea Concertului In memoriam Pavel Tornea, cofinanțarea festivalului de camioane și motociclete dintre Recea și Sînpaul și cofinanțarea festivalului de filme de scurt-metraj Alter-Native. Tot la acea ședință s-a validat și mandatul democrat-liberalului Dan Dorul Rus, care venea pe locul lăsat liber de Cristian Georgescu.
La finalul lunii, consilierii s-au mai întâlnit o dată, într-o ședință scurtă, încheiată într-un timp aproape record, de aproximativ o oră. Ședința s-a învârtit din nou în jurul banilor. Opoziția democrat-liberală începea să reclame încă de atunci lipsa de transparență în cheltuirea banilor la centenarul Palatului Culturii (problemă rămasă încă și azi nerezolvată complet). Tot la acea ședință era adus în discuție un control al Curții de Conturi, care revenea cu aceleași nereguli pe care le constată de ani de zile, veșnica problemă a banilor de haine și a indemnizațiilor de hrană.
Octombrie
După un an destul de încordat la vârful CJ, în care cuplul Dobre-Lokodi a fost mereu într-o relație de răceală, în luna octombrie problema a ieșit cu adevărat la iveală.
Teoretic colegi la conducerea instituției, cei doi s-au contrat în declarații toată ședința, iar la final, când vicepreședinta Lokodi îi cerea socoteală șefului său Ciprian Dobre, acesta din urmă a refuzat dialogul cerându-i doar să se prezinte a doua zi la el în birou, la 8 dimineața. Tot o premieră a fost și solicitarea grupului UDMR de a se va folosi de dreptul legal de a se adresa în ședințele publice în limba maghiară. Ceea ce au și făcut, chiar dacă aparatura de traducere nu era pusă în funcțiune, iar consilierii maghiari au fost nevoiți să-și traducă singuri luările de cuvânt.
Noiembrie
În penultima lună din an au fost organizate două ședințe. La prima, în regim extraordinar, s-a operat o nouă modificare în componența CJ, după plecarea lui Gáspárik Attila. Pe locul lăsat liber, a fost validat la acea ședință Dászkel László, tot de la UDMR. Cel mai important punct de pe ordinea de zi a fost însă încercarea grupului UDMR de a organiza un referendum pentru „consultarea cetățenilor din județul Mureș privind oportunitatea înființării unei regiuni de dezvoltare formată din județele Mureș, Harghita și Covasna, cu centrul regiunii în municipiul Tîrgu-Mureș”, așa cum a fost el denumit. După dezbateri și presiuni făcute de grupul UDMR, proiectul a fost respins în cele din urmă la vot.
Ședința ordinară din a doua parte a lunii a fost învăluită în festivism, pentru că a fost programată înainte de ceremonia de aprindere a iluminatului Palatului Culturii. Cu numeroase luări de cuvânt din partea unor invitați, ordinea de zi a trecut oarecum pe planul doi. Deși, s-au votat, printre altele, planul de administrare al aeroportului, realizat de noua conducere.
Decembrie
Ultima ședință CJ a anului s-a consumat în luna decembrie când, pentru tinerii mureșeni, CJ a dat cea mai importantă veste din acest an: după negocieri de aproximativ jumătate de an cu organizatorii festivalului, Peninsula va reveni din 2014 la Tîrgu-Mureș. Anunțul astfel făcut, a început și ședința, dezbaterile poticnindu-se din nou în jurul aeroportului. Pe masă era pusă o sentință prin care unul din foștii manageri, Ștefan Petru Runca câștiga un proces cu CJ. PDL interpreta decizia instanței ca o obligație de a-l repune pe acesta în funcție, pe când conducerea CJ nu.
După acest moment mai tensionat, discuțiile s-au reaprins la o banală rectificare de buget de la societatea care administrează Parcul Industrial, societate aflată în subordinea CJ. În urma luărilor de cuvânt din plen, la finalul ședinței Ciprian Dobre spunea că va verifica sub o formă sau alta situația de acolo.
Și, ca să terminăm totuși într-o notă optimistă, să menționăm de asemenea și anunțul lui Ciprian Dobre, care spunea că în acest an, o firmă privată cu care a purtat discuții urmează să deruleze investiții în zona industrială de la Vidrasău, prin care va crea aproximativ 1.000 de noi locuri de muncă.
Cătălin Hegheș