Fotbalistul Claudiu Voiculeţ, vicecampion în 2015 cu ASA Târgu Mureş, a solicitat o indemnizaţie de creştere a copilului de 90.000 de lei, potrivit unor surse oficiale. Sportivul a declarat, pentru MEDIAFAX, că este vorba de 60.000 de lei şi nu înţelege de ce se face „atâta circ”.
Un fotbalist cere una dintre cele mai mari indemnizaţii de creştere a copilului din România (Imagine: Alexandru Hojda/ Mediafax Foto)
Surse oficiale au declarat pentru agenţia de presă MEDIAFAX că fotbalistul Claudiu Voiculeţ a solicitat o indemnizaţie de creştere a copilului în valoare de 90.000 de lei lunar. În cazul în care instituţiile statului vor accepta această solicitare, Voiculeţ ar intra în top-ul părinţilor care beneficiază de cele mai mari indemnizaţii din România.
Sportivul a declarat că a ales să se ocupe de creşterea copilului şi spune că nu înţelege de ce se face „atâta circ” în jurul indemnizaţiei de care beneficiază, în condiţiile în care este vorba de o sumă de 60.000 de lei.
“Nu văd de ce e aşa mare circ. Acum e povestea cu plafonarea indemnizaţiilor şi probabil de aceea sunt dat eu exemplu. Dosarul e depus şi trebuie să obţin. Ce, fotbaliştii nu au voie? E vorba de 60.000 de lei. Aveam de ales ori o ţară străină ori asta. Am ales să mă ocup de creşterea copilului. Ultima perioadă din fotbal mi-a lăsat un gust amar, chiar nu mai doream să joc în Liga I. Nici afară n-am vrut să merg să joc. Am 32 de ani şi de la 14 ani sunt tot plecat de acasă. Mi-a ajuns şi vreau să mă ocup şi eu de ale mele”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Claudiu Voiculeţ.
Cea mai mare indemnizaţie de creştere a copilului este acordată, în prezent, unui avocat din Bucureşti, care încasează lunar peste 159.000 de lei, potrivit datelor oficiale. Pe locul doi se află un constănţean, care primeşte peste 141.000 de lei în fiecare lună. În acest top al indemnizaţiilor acordate pentru creşterea copilului se mai află un bucureştean, care primeşte aproape 95.000 de lei lunar şi o persoană din Constaţa, care a deţinut funcţia de director general, primind în prezent aproximativ 88.000 de lei. Alte şase indemnizaţii-record sunt plătite unor persoane din Bucureşti, Arad, Buzău, Galaţi, Sălaj şi Maramureş, ce variază între 45.000 şi 60.000 de lei lunar, beneficiarii având profesii ca avocat, executor judecătoresc sau director comercial.
Peste 100.000 de persoane (n.r.: 108.438 persoane) primesc lunar o indemnizaţie de creştere a copilului sub 1.233 de lei, ceea ce înseamnă un efort bugetar total de aproximativ 130 de milioane de lei (n.r.: 129.897.482 lei). La aceştia se adaugă alţi 45.000 de beneficiari (n.r.: 45.208 beneficiari), a căror indemnizaţie este cuprinsă între 1.234 de lei şi 5.000 de lei, însumând aproape 100 de milioane de lei (n.r.: 98.457.713 lei). De asemenea, sunt puţin peste 3.500 de părinţi (n.r.: 3.504 persoane) care beneficiază de o indemnizaţie de creştere a copilului cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei, statul achitând, în total, aproape 2,3 milioane de lei acestora (n.r.: 2.289.907 lei). În categoria beneficiarilor care primesc o indemnizaţie de peste 10.000 de lei lunar se încadrează 623 de persoane, care primesc, în total, aproape 10 milioane de lei (n.r.: 9.990.658 lei).
Ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a precizat, marţi, că prin măsura plafonării indemnizaţiilor se va opri o „industrie” a celor care au bulversat sistemul şi au pus statul în situaţia de a le plăti sume foarte mari.
„Anul trecut era 3.400 lei această sumă, după care s-a scos efectiv plafonul şi a devenit un haos generalizat. Să iei 35.000 euro timp de doi ani de zile de la statul român doar pentru că ai un copil în creştere este mult prea mult. Nu există aşa ceva în toată această lume. Am spus că se transformă într-o industrie pentru că, faţă de anul trecut unde până la jumătatea anului am plătit o sumă, aceeaşi sumă de bani am plătit-o acum în primele trei luni de zile”, a declarat, marţi, ministrul Muncii.
Olguţa Vasilescu a mai declarat că opţiunea sa personală pentru plafonul indemnizaţiei de creştere a copilului este de 8.000 de lei/lună, ea menţionând că aceasta ar fi cea mai bună variantă.
„Deocamdată analizăm, între 5.000 şi 10.000 lei va fi (n.r. plafonul). Aşa cum v-am spus, sunt foarte puţine persoane care vor fi afectate, dar în mod cert vom opri o industrie. Probabil că cea mai potrivită variantă va fi undeva la 8.000 lei, care este o sumă foarte corectă”, a spus ministrul Muncii.
Mediafax