În urma studierii, a istoriei climei din ultimii 1500 de ani şi a interacţiunii omului cu mediul înconjurător din Munţii Apuseni, cercetătorii au ajuns la concluzia că defrişările şi intensitatea păşunatului nu au fost determinate de schimbările climatice, ci de procesele sociale şi economice din zonă.
Cercetătorul Gusztáv Jakab, de la Universitatea de Agricultură
şi Ştiinţe ale Vieţii din Ungaria (MATE), şi colegii săi au
publicat rezultatele cercetării în revista “Environmental
Archeology”, se arată într-un comunicat remis, luni, de MATE,
agenţiei ungare de presă MTI.
“Este extrem de popular în rândul cercetătorilor să caute
motive climatice în spatele schimbărilor naturale, sociale şi
economice care au avut loc în trecut. Gândiţi-vă numai la efectele
extinse ale micii glaciaţiuni din secolul al 17-lea. Cercetarea
noastră atrage atenţia asupra faptului că acest lucru nu este în
totdeauna o regulă. O societate bine organizată, cum a fost Regatul
Ungariei în evul mediu, se poate adapta la un mediu care se află în
schimbare. Având în vedere provocările schimbărilor climatice
globale, această cercetare ne transmite şi nouă un mesaj
important”- a remarcat Gusztáv Jakab, conferenţiar universitar la
Institutul de Ştiinţe ale Mediului din cadrul MATE, cadru didactic
la Departamentul de Gestionare a Apei şi Adaptare la Climă, primul
autor al articolului.
Potrivit cercetărilor acestui grup, exploatarea zonelor montane
a devenit deosebit de intensă pe măsură ce puterile locale,
centrele bisericeşti şi moşiile s-au consolidat, datorită
modificării procedurilor de construcţie, cererea de cherestea a
crescut, iar mai apoi a apărut în zonă şi un grup etnic adaptat
agriculturii montane. “Exploatarea resurselor din zonele montane,
în evul mediu şi în epoca modernă timpurie, a fost astfel mult mai
determinată de nevoile în schimbare şi de organizarea activităţii
economice, mai degrabă decât de schimbările climatice”, se arată în
comunicat.
Potrivit documentului, articolul oferă o evaluare cuprinzătoare
a schimbărilor economice, sociale, geografice şi naturale din
Transilvania medievală, acoperind subiecte precum: extinderea
Imperiului Bulgar în Transilvania, în secolul al 9-lea, efectele
întemeierii statului ungar asupra mediului înconjurător sau
expansiunea românilor în Transilvania.
În comunicat se mai precizează că, începând din anul 2016,
Gusztáv Jakab este membru al unui grup internaţional de
cercetători, condus de Elek Benkő, originar din Cluj Napoca, care
are ca scop cercetarea istoriei medievale a mediului înconjurător
al Bazinului Carpatic, prin metode interdisciplinare.
Echipa de cercetare include arheologi, istorici, geologi şi
biologi, iar analizele se bazează pe o evaluare comună a
documentelor istorice, precum şi a informaţiilor păstrate în
straturile de turbă ale mlaştinilor, cum ar fi pulberile de polen
şi reziduurile de muşchi. Cu ajutorul acestora, echipa de cercetare
poate să studieze simultan factorii de mediu şi sociali care
cauzează modificări în interacţiunea omului cu mediul înconjurător.
MTI