Sună hazliu, așa ca titlu, dar în realitate, familia din Tușnad –Băi, vizitată săptămâna trecută de „Moș Martin” e de altă părere! Nu-i greu de imaginat prin ce au trecut cele trei persoane din casă, auzind tărăboiul dinspre bucătărie. Ursul flămând n-a umblat cu mănuși! Ajuns în bucătărie și-a luat provizii din frigider, fără să-i pese de proprietarul casei, care la un pas de el, mut de uimire, a aprins lumina! Revenind din sperietură degeaba au sunat oamenii la 112, strigând după ajutor! Echipajul de salvatori acționa la un alt caz, căci se pare că ursul nu venise singur!
Promisiuni
Aceste scene de film se întâmplă în zilele noastre, la scurt timp după ce cu ocazia unei vizite de lucru a viceprim-ministrului la Tîrgu Mureș, în septembrie, prefectul județului dr. Lucian Goga a anunțat că în România inventarierea urșilor se va face prin microcipare. „Cum și când, cum se va derula, urmează să vedem. Doamna viceprim-ministru a precizat că după inventariere se va încerca relocarea lor în alte țări europene”, a declarat prefectul. Și această promisiune sună frumos, dar gurile rele zic, că occidentalii preferă să țină urșii departe de cetățenii lor și să vină la noi la vânătoare, chiar dacă asta presupune o distracție deloc ieftină. Și se pare, că știu ei despre ce vorbesc, dacă potrivit statisticilor 60% din efectivul acestor animale sălbatice din Europa se află pe teritoriul României, mai ales în județele Mureș, Harghita și Covasna. Și nici asta nu ar fi o problemă, dacă urșii ar rămâne în habitatul lor obișnuit. Numai că lucrurile stau altfel.
Lipsesc solicitările
Potrivit unui raport al șefului Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Mureș, Dănuț Ștefănescu anul acesta s-au înmulțit sesizările despre urșii care coboară în comunele mureșene. „S-ar putea spune chiar sesizarea și ziua”, a ținut să precizeze Ștefănescu, amintind de cele peste 100 de sesizări despre animale domestice ucise, culturi și stupi de albine distruse de urși, dar și despre numeroase atacuri asupra oamenilor. După cum se știe ursul este animal sălbatic protejat de lege. Deși există deja o derogare pentru extragerea sau relocarea a unui număr de 140 de urși de pe teritoriul județului Mureș, primăriile și fondurile de vânătoare pe raza cărora se semnalizează probleme, nu au primit solicitare în acest sens.
Săracii ursuleți!
Cei care nu văzuseră un astfel de animal sălbatic decât la televizor sau la Grădina Zoologică, au tendința de a se înduioșa de soarta bietului animal, care e nevoit să vină în oraș, să-și caute de-ale gurii pe la tomberoane sau chiar pe la casele oamenilor, fiind mânat de foame. Iubitorii de animale fac petiții și liste de susținere pentru ocrotirea urșilor și dau vina pe oameni. Că au defrișat pădurile, că s-au extins cu construcțiile deranjând habitatul săracelor animale. Și nu se gândesc la semenii lor care sunt atacați de urși!
Foamea e cel mai mare bucătar
Pentru că nu toți urșii sunt la fel de pașnici, ca vizitatorul nocturn de la Tușnad! Dacă ne uităm pe cazurile din ultimii cinci ani, nu puține au fost atacurile soldate cu decesul victimelor. Și ne referim doar la județele Mureș și Harghita. Doi ciobani aflați cu oile în județul Harghita au fost atacați de un urs în zona localității Bilbor. Unul dintre ei a reușit să fugă, celălalt a fost găsit mort, după câteva ore de căutări. Un copil de 14 ani a fost atacat de urs la o stână de vite, a scăpat cu viață, fiind transportat la Spitalul din Gheorgheni, cu multiple plăgi mușcate.
Un bărbat din Toplița, a mers la cules de ciuperci și a fost atacat de un urs, suferind mai multe traumatisme și leziuni. Recent o fetiță din Răstolița a fost atacată de urs chiar în curtea unei casei! Ursul încercând să fugă a rămas prins în gardul de sârmă, a fost tranchilizat. Acțiunea a pus în mișcare de la gestionarul fondului de vânătoare, echipaj ISU, specialiști, jandarmi până la prefectul Lucian Goga. „…ursul a fost eliberat din gardul de sârmă în care a fost prins și, neavând leziuni incompatibile cu viața, i s-a dat drumul în pădure”, a spus prefectul.
Doi frați, ciobani la o stână din apropierea municipiului Miercurea Ciuc au ajuns la spital după ce au fost atacați și mușcați de un urs. Alte atacuri au fost asupra oamenilor din Călăușeri și Beica de Jos, iar la Icland ținta a fost o întreagă turmă de oi. Un bărbat de 70 de ani a fost desfigurat, iar o femeie a ajuns la spital încercând să alunge animalul din gospodărie. Cu toate acestea un urs nu poate fi împușcat decât cu autorizație și nici tranchilizat fără aprobare de la Ministerul Mediului.
Ce știm despre „Moș Martin”?
Ursul este un animal omnivor cu blană deasă, deosebit de puternic, poate parcurge 150 de km într-o zi, poate trăi 30 de ani în natură și ajunge chiar și la o jumătate de secol de viață în captivitate. Dacă din Insulele Britanice au dispărut, în munții Pirinei au mai rămas doar câteva zeci de urși, în țări precum Franța, Spania sunt sub 100 de exemplare, iar în nordul Europei numărul lor depășește 4 mii, cea mai numeroasă populație atestată se află la noi în țară. Înainte de Revoluția din decembrie 1989 în România erau 9.000 de exemplare, din Delta Dunării până în Carpați. În 2008 mai erau în jur de 7.500, ca peste doi ani numărul lor să scadă la 6 mii și tot se estima că 2.000 de urși ar trebui uciși pentru că nu aveau hrană suficientă. După o evaluare de peste două luni, realizată de Fundaţia Carpaţi, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice şi Universitatea „Transilvania” din Braşov – Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere, a reieșit că la începutul anilor 2000 aproape jumătate din numărul urșilor din Europa se afla în România! Privind numărul urșilor, părerile sunt împărțite. Dacă reprezentanții Regiei Naționale a Pădurilor considerau că efectivele de urși sunt îngrijorător de mari, reprezentanții unor ONG-uri vorbeau de scăderea alarmantă a efectivelor, astfel că Ministerul Agriculturii a renunțat în 2006 la unul din sezoanele de vânătoare, mai exact la cel de primăvară.
Distracție scumpă
Cel mai valoros animal din punct de vedere cinegetic este ursul. Deși Regia Națională a Pădurilor (RNP) a avut o cotă de recoltare de 125 de exemplare, în toamna lui 2005 n-au fost împușcați decât 44 de urși. Pentru a lua la vizor un exemplar se plătește o taxă, aceasta crescuse începând din 2005, ajungând la nivelul celei plătite de străini, în jur de 5-10 mii de euro în 2012, dar cunoscătorii vorbesc de sume și mai mari. Numărul mare al exemplarelor atrage mulţi vânători străini, care plătesc mii de euro pentru un trofeu de urs.
De ce cresc efectivele de urși?
Cum multe se schimbă în ziua de azi, au intervenit schimbări și în viața urșilor. După ce, că nu mai sunt vânați haotic, nu mai sunt rare cazurile când ursoaica are câte patru pui, în loc de unu-doi, dar se cunosc și trei cazuri în lume când ursoaica a născut cinci pui! Degradarea mediului înconjurător, lipsa liniștii de odinioară din pădurile care mai există, numărul mare de cabane construite aproape de habitatul urșilor, exploatările de masă lemnoasă, zgomotul și deșeurile lăsate de excursioniști, toate acestea au dus la deviații în comportamentul urșilor. Neavând hrană destulă în habitatul lor obișnuit, urșii coboară în stațiunile turistice atrași de mirosul de alimente, deșeuri prost gestionate, punând în pericol viața turiștilor. În urmă cu câțiva ani vizita urșilor la tomberoane a fost deliciul turiștilor. De atunci s-au mai schimbat regulile jocului, prinzând tot mai mult curaj, urșii lasă tomberoanele și vin direct la masa din bucătăria oamenilor! Stricăciunile și atacurile înmulțindu-se, nu mai e de joacă! Legislația prevede că Ministerul Mediului să plătească pagubele produse de urși, dar oamenii se plâng la pădurar care desigur, nu are ce să le facă. El poate eventual să caute explicații pentru comportamentul urșilor.
O voce din corul vânătorilor
Vrând să aflu părerea unui vânător adevărat, l-am întrebat pe Ioan Ciorba, membru în Asociația Pescarilor și Vânătorilor Mureș, cum stă treaba cu urșii. Dacă s-a întâlnit vreodată cu ursul, a fost prima mea curiozitate. „Aproape în fiecare sâmbătă când nu hibernează. Câteodată chiar și iarna mai sunt exemplare care se hrănesc și nu intră în bârlog. Da, am văzut chiar astăzi (sâmbătă) la Toaca. Un mascul mic și o ursoaică cu doi pui! Dacă ești atent și îți faci simțită prezența tușind sau bătând din palme, el te ocolește. Dacă îl provoci te atacă. Ursoaicele cu pui sunt mai periculoase, căci vor să-și protejeze puii”, a explicat omul pasionat de vânătoare. „Încerc să mă organizez ca sâmbătă să ies în natură. Vara la pescuit și în sezon la vânătoare”, a precizat el. De ce vin urșii la oraș, l-am mai întrebat pe Ioan Ciorba. „După cum se știe ursul este o specie protejată. Până acum 2-3 ani la începutul primăverii veneau vânători străini sau chiar români și vânau câte un exemplar și cu 20-25 de mii de euro. Nemaifiind vânați s-au înmulțit necontrolat, muntele nu le mai poate asigura hrana la toți și sunt obligați să coboare la câmpie să caute hrană. Ideal ar fi în zona de munte să avem 2-3 urși la 1.000 de hectare, acum sunt 10 -15 exemplare. Peste tot sunt urși și la Sulina și la Zau de Câmpie, și peste tot unde sunt culturi agricole. Urșii vin la oraș sau în sat după ce se recoltează, vin pentru hrană până intră în hibernare și la primăvară o iau de la capăt!”, a conchis vânătorul, lucrător în administrația publică.
Erika MĂRGINEAN
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.