Iată că ne îndreptăm cu paşi repezi spre jumătatea anului 2012. Îmbucurător este faptul că încă nu a venit sfârşitul lumii! Dacă mai scăpăm încă o jumătate de an, mai trebuie să aşteptăm până prin 2050 (cifră rotundă) pentru ca vânătorii de apocalipse să aibă din nou un an forte de „capturat”… Oricum, lucruri ciudate se întâmplă anul acesta! Aproape că nu poţi să treci peste trei străzi fără să vezi că se lucrează la vreun obiectiv important din oraş: ba se asfaltează o stradă, ba se amenajează parcări, ba se face un parc… Ceea ce este foarte bine. Doar că diferenţa e de la cer la pământ faţă de anii trecuţi. Totuşi, să lucrezi simultan la 21 de obiective din oraş nu-i de ici de colo. Aşa că nu ne rămâne decât să concluzionăm: or fi crezând şi oamenii de la asfaltări că vine sfârşitul şi s-au pus pe treabă, că cine ştie când or mai lucra! Poate doar prin 2016 … Pardon, prin 2050 (un nou an apocaliptic). Oricum, e bine că dintr-o dată sunt bani.
În plus, acest an electoral îşi are şi momentele sale amuzante. De exemplu, primarul unei comune mureşene a reclamat faptul că „nu toată lumea are posibilitatea să facă pachete, să dea mită electorală”, deci lupta electorală nu se poartă întotdeauna de pe picior de egalitate. Căci, până la urmă, dacă e mită, mită să fie! Dar să ştim şi noi. Şi să avem cu toţii posibilitatea să o dăm.
În plus, primarul a ţinut să precizeze că, dacă organele abilitate nu iau măsuri împotriva celor care oferă cadouri în schimbul voturilor, are dânsul nişte „băieţi din ăştia frumoşi care ajung să le dea foc la maşină” (maşina burduşită cu pachete). Deci conturile se reglează până la urmă: unul cu bâta, altul cu cadoul…
Concluzia este că semne bune anul are: bani sunt, candidaţii sunt pregătiţi sufleteşte pentru lupta electorală. Dar cel mai mult mă încântă aspectul următor: patriotismul candidaţilor şi dragostea lor faţă de norod. Căci fără patriotism nu-mi pot închipui cum, pentru un salariu neînsemnat în comparaţie cu cel al marilor bancheri, conducători de întreprinderi etc., aceşti candidaţi îşi pun sufletul la bătaie pentru a obţine postul de primar … Mai ales acum, într-un an „atât de apocaliptic”.
Titi Dălălău