Potrivit rectorului Universităţii Sapientia, învăţământul superior medical în limba maghiară din România trebuie menţinut în actualul cadru instituţional, subvenţionat de statul român, însă în cazul unor noi măsuri care duc la imposibilitatea desfăşurării învăţământului în limba maternă, Universitatea Sapientia ar putea primi în structura ei secţia maghiară a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş (UMF).
László Dávid, rectorul Universităţii Sapientia care este
subvenţionată de statul maghiar, a dat o declaraţie cotidianului de
limbă maghiară din Transilvania, Krónika. Declaraţia urmează
afirmaţiei făcute vinerea trecută de Árpád János Potápi, secretar
de stat responsabil pentru politicile naţionale în cadrul Oficiului
Prim-Ministrului Ungariei, conform căreia guvernul ungar a luat în
considerare crearea unei structuri noi în care să se desfăşoare
învăţământul superior medical în limba maghiară.
Secţia maghiară din cadrul UMF Târgu Mureş, înfiinţată iniţial
ca universitate cu predare în limba maghiară, a fost pusă în
dificultate după ce conducerea universităţii, formată în majoritate
din cadre didactice de etnie română, invocând autonomia
instituţională, a refuzat punerea în aplicare a acelor prevederi
ale Legii învăţământului, care sunt importante pentru comunitatea
maghiară, iar miercurea trecută a adoptat o hotărâre referitoare la
fuzionarea cu Universitatea “Petru Maior”.
În opinia rectorului László Dávid, încorporarea învăţământului
superior medical în limba maghiară în structura Universităţii
Sapientia, ar presupune asigurarea unor resurse financiare
importante şi condiţii instituţionale aparte, în plus, procedura ar
necesita foarte mult timp. Ar fi nevoie nu nu numai de o clădire
nouă, ci şi de un spital care beneficiază de dotări adecvate şi de
un personal bine instruit. Rectorul Universităţii Sapientia a
afirmat că ar minţi dacă ar spune că a aflat doar din auzite de
ideea înglobării învăţământului superior medical în limba maghiară
în Universitatea Sapientia, dar nu ar spune adevărul nici dacă ar
susţine că a purtat discuţii referitoare la planuri concrete.
În opinia lui László Dávid, persoanele abilitate ar avea
datoria să încerce să salveze secţia maghiară a UMF Târgu Mureş. El
a considerat că lupta trebuie continuată până ce învăţământul de
limbă maternă se poate dezvolta în mod corespunzător şi studenţii
nu suferă.
“Chiar dacă Universitatea Sapientia şi-ar asuma sarcina
formării de medici şi farmacişti, aş simţi o lipsă imensă.
Profesorii noştri maghiari entuziaşti şi renumiţi au creat şi au
construit cu şaptezeci de ani în urmă o instituţie, care şi-a
dobândit renumele, a dat prestigiu oraşului şi regiunii, iar noi
renunţăm la ea şi o părăsim? Această situaţie ar reprezenta o
problemă şi o povară psihică mult mai mare pentru mine decât
ridicarea unor clădiri, începerea cursurilor şi acreditarea
specialităţilor” – a spus rectorul.
Articolul din cotidianul Krónika a amintit şi faptul că planul
construirii unui spital universitar necesar învăţământului poate fi
combinat cu planurile construirii unor spitale în Transilvania.
István Csűry, episcopul Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra
Craiului a propus deja în anul 2010 ridicarea la Oradea – cu
sprijin financiar din partea statului maghiar – a unui spital
maghiar transilvănean. Biserica reformată a cumpărat deja un teren
de 3,5 hectare în acest scop şi a comandat studiul de fezabilitate,
care a fost elaborat între timp.
O organizaţie din Ungaria, Fundaţia Serviciul de Caritate
Secuiesc, a solicitat unor medici renumiţi, precum şi unor
specialişti în coordonarea spitalelor şi în managementul sistemului
sanitar să evalueze situaţia sistemului sanitar din Ţinutul
Secuiesc şi să formuleze propuneri de dezvoltare. Specialiştii au
propus înfiinţarea la Miercurea Ciuc a unui centru de diagnoză şi
sănătate dotat cu tehnologie ultramodernă, care s-ar racorda la
structurile sanitar-medicale existente.
MTI
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.