Ţara Făgăraşului sau Ţara Oltului este un ţinut istoric şi geografic străjuit la sud de munţii Făgăraşului, la nord de coasta Hartibaciului (pe “Ardeal”), la est de munţii Persani şi la vest cu Depresiunea şi Mărginimea Sibiului.
Am ales acest tărâm de basm pentru a ne retrage cu familia pe timpul Covid în casa bunicilor de la Cârţişoara, în satul ilustrului Badea Gheorghe Cârțan, la poalele celor mai înalţi munţi din ţară şi la capătul Nordic al Transfăgărășanului.
Transilvana este binecuvântată de Dumnezeu prin tradiţii şi oameni frumoşi şi vrednici şi aşa este şi Cârţişoara. O comună formată din două sate şi care îşi au numele celor doi fraţi ciobani care le-ar fi întemeiat: unul pe stânga râului Cârţişoara (Oprea) iar altul pe dreapta râului (Streza).
Carţişoara este punctul de plecare spre ascensiunile montane spre unele dintre cele mai înalte vârfuri din ţară (pitorescul şi dificilul Negoiu, Călţun sau Vânătarea lui Buteanu, Arpaşu Mare sau Arpaşu Mic), pentru turismul cu autoturismul pe Transfăgărășan, dar şi pentru pasionaţii de cicloturism. Bicicliştii bine antrenaţi urcă pe Transfăgărășan spre Bălea Lac, iar persoanele cu familie prefera câmpurile, pădurile şi plaiurile Ţării Făgăraşului.
La Cârţişoara, copiii au descoperit minunăţiile de trasee şi pe munte, şi prin păduri, lunci, plaiuri, ogoare sau pe uliţele satului tradional făgărășan. Aşa am făcut zilnic timp de multe săptămâni trasee noi. Ne-a fascinat cu totul lunca sălbatică a râului Carţişoara sau a pârâului Seaca, lanurile de cartofi înfloriţi sau lanurile de secară. La fiecare plimbare cu bicicleta am întâlnit felurite animale sălbatice (căprioare, ciute, iepuri, fazani, mistreţi, acvile ţipătoare, potârnichi, pupeze, mierle, vulpi şi chiar şi pe Moş Martin), iar liniştea şi mireasma câmpurilor au fost darurile de la Dumnezeu. Iarba proaspăt cosită şi fânul uscat de pe câmp sunt o călătorie în timp, îţi regăseşti identitatea, originile şi amintirile frumoase.
Tot de la Cârţişoara am făcut trasee de mountain bike pe Valea Secii spre Arpasel – Albota – Fata Pădurii – cătun Sumerna – Ucea de Sus – Arpaşu de sus şi înapoi în Cârţişoara). Sau pe valea Laiţa – Higiul Scoreiului – Valea Zânelor şi casteul de lut de la Porumbacu de Sus – Sărata şi înapoi pe cale de câmp la Cârţişoara.
Serile de vară la apus de soare aduc răcoare, linişte deplină şi peisaje de vis. Asfinţiturile de soare sunt epice văzute de la poalele muntelui şi în mireasma îmbătătoare a florilor de câmp, a cântecului de mierle şi cinteze sau în sunetul tălăngilor ciurdelor de bivoliţe aşteptate de bunicuţele “tradiţionale” cu şorţ şi pălării făgărăşene de paie.
Zilele la Cârţişoara şi plimbările şi drumeţiile au fost magice. Şi şederea la fel – oameni prietenoşi, primitori, mâncare din preparate locale tradiţionale, case tradiţionale cu porţi, ferestre şi obloane transilvane din lemn: Lui Dumnezeu îi place autenticitatea, lemnul şi spaţiile mici.
Carţişoara şi satele din Ţara Făgăraşului sunt o destinaţie recomandată pentru concediile de vară. În fiecare sat găsiţi pensiuni şi puncte gastronomice locale şi din toate satele aveţi privelişti de vis spre cei mai înalţi munţi ai ţării.
Doar venind şi stând aici înţelegi cum frumuseţea, simplitatea, vrednicia şi autenticitatea acestor oameni îşi au seva din magia acestor munţi, păduri, plaiuri, ogoare şi ape aşa cum Dumnezeu le-a creat.
Munţii falnici, diversitatea de comori naturale, locurile cu istorie legendară şi o energie spirituală aparte au făcut ca Ţara Făgăraşului să fie desemnată Destinaţia Anului 2020 în România. Rezervă-ţi loc pe www.tarafagarasului.com.