Viktor Orbán a afirmat că politica naţională reprezintă o provocare majoră pentru guvernele ungare; este un domeniu în care nu se poate rosti niciun cuvânt care să nu poartă un risc.
El a identificat dilema războiului sau păcii ca fiind cea mai importantă problemă actuală. El a considerat o chestiune fundamentală pentru comunitatea maghiară din Bazinul Carpatic dacă va fi război sau pace în Europa. În opinia sa, ne aflăm într-un război ciudat, deoarece Europa este în război conform propriei definiţii, liderii europeni vorbesc despre războiul ruso-ucrainean ca şi cum ar fi războiul nostru.
Premierul a subliniat, de asemenea, că eforturile americane de pace au fost zădărnicite de rezistenţa europenilor. Dacă liderii europeni nu ar fi făcut tot posibilul pentru ca eforturile preşedintelui american să eşueze, s-ar fi ajuns deja la un acord între Rusia, Ucraina, Europa şi Statele Unite – a adăugat el.
Cu privire la problema rezervelor valutare ruseşti sechestrate, care valorează între 150 şi 170 de miliarde de euro, el a declarat: i-a contactat pe ruşi deoarece trebuie să ştie ce contramăsuri ar putea fi luate dacă aceste active ar fi confiscate şi utilizate pentru a finanţa cheltuielile Ucrainei, dacă, de exemplu, activele companiilor ungare din Rusia ar fi confiscate sau nu.
Dacă activele companiilor vor fi sechestrate, ar fi destul de greu să se găsească un motiv pentru care Ungaria ar trebui să sprijine confiscarea activelor ruseşti îngheţate – a subliniat el.
Premierul a menţionat că, potrivit proiectului de buget al UE pentru următorii şapte ani, 20-25% din bani ar merge de fapt către Ucraina sub diferite titluri, chiar dacă ţara nu este încă membră a UE.
El a continuat spunând că Europa nu ar trebui „să stea pe tuşe” aşteptând să fie invitată la Washington şi să ia loc pe rândul de scaune din faţa biroului directorului executiv, ci ar trebui să negocieze independent cu ruşii, fără să aştepte să poată „deriva” o poziţie din acordul ruso-american.
Premierul a subliniat, de asemenea, că Europa este astăzi mult mai puternică decât Rusia. În timp ce ruşii pot avea o populaţie în jur de 140 de milioane, cea a Uniunii Europene depăşeşte 400 de milioane, în timp ce PIB-ul statelor sale membre este multiplul celui rusesc, iar bugetele lor militare depăşesc, de asemenea, pe cel al Rusiei – a explicat el.
Dacă ai putere, trebuie să o arăţi, iar dacă Europa nu luptă, există un singur loc unde îşi poate arăta puterea: la masa negocierilor – a spus el.
Viktor Orbán a afirmat că cel mai important element al acordului nu este Ucraina, deşi este o chestiune importantă, totuşi, nu este singura şi nici cea mai importantă. Ar trebui construit un nou sistem european de securitate, ar trebui clarificate problemele legate de armament, stabilită dimensiunea armatelor ţărilor şi ar trebui încheiat un tratat în acest sens, elaborând şi un sistem de monitorizare, deoarece, în umbra războiului, ţările au reziliat unul după altul acordurile anterioare privind armamentul – a explicat el.
El a apreciat că, la fel ca în cazul migraţiei, în decurs de un an sau doi va deveni clar că poziţia Ungariei a fost cea corectă, deoarece a încercat să urmărească o politică externă lucidă, calmă în privinţa războiul ruso-ucrainean, bazată pe identificarea intereselor europene. Există o notă de aroganţă în afirmaţia că ungurii nu au dreptate, ci vor avea, însă afirmaţia conţine mult adevăr – a spus el.
Războiul ruso-ucrainean sugrumă şi blochează dezvoltarea economică a Europei, însă, dacă războiul s-ar încheia, creşterea economică s-ar tripla într-un timp foarte scurt – a declarat Viktor Orbán.
Şeful guvernului ungar a recunoscut că, pe linia frontului, rezistenţa de până acum a ucrainenilor reprezintă un succes fantastic şi o performanţă eroică, dar a avertizat că, în ciuda acestui fapt, Ucraina a pierdut o cincime din teritoriul său, economia sa s-a ruinat, iar fără fonduri europene economia ucraineană nu poate funcţiona.
„Noi plătim” pensiile ucrainienilor, salariile, armata şi achiziţiile de echipamente militare, deoarece americanii s-au retras din acest proces – a explicat premierul. Politicianul a adăugat că americanii vând arme, pe care Europa le cumpără cu sute de miliarde, iar apoi le trimite în Ucraina.
Prim-ministrul şi-a exprimat speranţa privind relansarea cooperării în cadrul Grupului de la Vişegrad (V4), apreciind că preşedintele Poloniei urmează o strategie diferită de cea a guvernului polonez. În opinia sa, V4 a fost un format de succes până când a fost distrus cu sprijinul Bruxelles-ului şi al Berlinului.
Vorbind despre transformarea tehnologică aflată în curs, Viktor Orbán a subliniat că inovaţiile sunt integrate cu o viteză uriaşă în funcţionarea ţărilor dezvoltate din economia mondială, iar efectul acestui proces va fi exploziv în următorii ani. Acesta a adăugat că serviciile bazate pe inteligenţa artificială au pătruns deja în viaţa de zi cu zi, şi a atras atenţia asupra faptului că funcţionarea unui centru mare de inteligenţă artificială necesită o cantitate de energie electrică ce poate fi asigurată doar prin investiţii complet noi în domeniul energetic – nici Centrala nucleară de la Paks nu este suficientă pentru asta.
Viktor Orbán consideră esenţial ca Ungaria să nu rămână blocată în prezent, ci să facă parte şi în viitor din „procesele şi dezvoltările care sparg uşile”.
Politicianul a subliniat că pentru aceasta este nevoie ca actuala politică externă a Ungariei să nu fie schimbată – o politică care, în loc să sprijine formarea blocurilor, priveşte spre toate regiunile lumii şi încearcă să dobândească de pretutindeni acele cunoştinţe şi inovaţii tehnologice care reprezintă cel mai înalt nivel şi de care Ungaria are cea mai mare nevoie.
Premierul a propus crearea unui centru guvernamental de cunoaştere şi reacţie care, din perspectiva comunităţii maghiare, să evalueze permanent evoluţiile şi inovaţiile tehnologice moderne, pentru a evita ca ţara „să pice din viitor”. Viktor Orbán a cerut organizaţiilor membre ale Máért să includă, pe lângă temele tradiţionale legate de minorităţi, şi sistematizarea cunoştinţelor privind tehnologiile viitorului.
Evaluând relaţiile Ungariei cu ţările vecine, prim-ministrul a afirmat că Ucraina manifestă o atitudine ostilă faţă de Ungaria, iar acest lucru nu îi lasă neafectaţi nici pe membrii minorităţii maghiare locale.
Şeful guvernului de la Budapesta a semnalat că ucrainenii sunt profund integraţi în politica şi economia maghiară, adăugând că Ucraina este o ţară importantă şi trebuie tratată cu seriozitate, în pofida dificultăţilor sale, atunci când este vorba despre capacitatea de a-şi impune interesele externe.
Premierul a reamintit totodată că peste zece milioane de ucraineni şi-au părăsit ţara, „o parte dintre aceştia cu misiuni bine definite”.
Referindu-se la cooperarea cu România, el a vorbit mai întâi despre dificultăţile economice ale României şi despre deficitul bugetar de 9,4%, apoi a felicitat UDMR pentru asumarea responsabilităţii guvernării chiar şi în astfel de circumstanţe.
Ungaria este disponibilă – l-a asigurat pe preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, reamintind că „până la urmă, noi i-am adus pe români în spaţiul Schengen”, iar acest lucru a creat o bază de încredere.
Premierul este convins că Ungaria se află acum într-o poziţie – „atât din punct de vedere spiritual, cât şi din cel al conştiinţei ei” – în care nu pot ajunge la guvernare forţele care urmăresc politici împotriva maghiarilor din afara ţării, vor să le ia acestora dreptul la vot, sau nu doresc să conecteze comunităţile maghiare de dincolo de graniţă cu patria mamă cu aceeaşi forţă ca actualul guvern, sau nu îşi dau seama că resursele acordate celor de peste hotare reprezintă o chestiune vitală şi pentru cei care trăiesc în interiorul graniţelor.
În evaluarea sa, nu se va mai reveni la epoca în care maghiarii nu erau trataţi ca un întreg, ca naţiune, ci ca comunităţi care trăiau în state diferite, pentru care statul ungar nu avea nicio responsabilitate.
Prim-ministrul a declarat: este convins că astăzi organizaţiile şi comunităţile maghiarilor din alte ţări sunt consolidate atât din punct de vedere financiar, cât şi politic şi juridic. El a mulţumit organizaţiilor din afara Ungariei pentru cooperarea şi sprijinul acordat în ultimii 15 ani, menţionând că următoarea ediţie a Máért va avea loc după alegerile de anul viitor din Ungaria. El a menţionat: nu îşi doreşte nimic mai mult decât să continue munca începută.
Sursa: MTI