Vin străinii să cumpere pământ în Mureș? Ce spun primarii din județ!

 

 

Au trecut mai bine de 4 ani de când cetățenii străini pot să cumpere pământ „la liber” în România. România este singura ţară din Europa care nu a făcut nicio notificare către UE pentru instituirea de restricţii la cumpărarea terenurilor de către străini. Rezultatul – 40% din suprafaţa arabilă a ţării de 10 milioane de hectare este acum deţinută de străini cu acte sau fără. Care este situația actuală la nivelul județului Mureș? Cât de mult pământ au cumpărat străinii din 2014 încoace?

 

Labirintul

 

Din păcate, aceste întrebări par a fi fără răspuns. Direcţia pentru Agricultură Județeană Mureş pur și simplu nu dispune de aceste date.

„Dosarele privind vânzarea terenurilor se depun la Primăriile din zonă, în original. La instituția noastră se trimite o copie conform cu originalul de pe aceste dosare. După trecerea celor 30 de zile prevăzute în Legea nr.17/2014 vânzătorul se prezintă la notarul public împreună cu cumpărătorul pentru perfectarea contractului de vânzare cumpărare în formă autentică. La DAJ Mureș nu se mai comunică numele cumpărătorului, deci nu cunoaștem dacă aceste terenuri au fost cumpărate de către o persoană română sau de o persoană străină. Cumpărătorul este obligat să se înregistreze la Primăria din zona de care aparține terenul respectiv pentru luarea în evidență și plata impozitului pentru aceste terenuri. Ca urmare, nu vă putem spune care sunt suprafețele cumpărate de persoane străine, care sunt suprafețele pe care le-au cumpărat și nici zonele în care au fost achiziționate aceste terenuri și dacă au fost achiziționate terenuri de către aceste persoane,”

a precizat ec. Ioan Rus, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Județeană Mureş.

 

Pentru a afla răspunsul

 

Deci, pentru a afla răspunsul ar trebui întrebat în toate cele 88 de comune din județul Mureș. Ceea ce este foarte dificil deoarece: nu-i găsești întotdeauna pe primari la birou ca să răspundă la telefon, de multe ori la comune datele nu sunt centralizate, iar uneori nici măcar numerele de telefon de pe site-urile oficiale ale comunelor nu mai sunt valabile.

Totuși am sunat la mai multe primării din județ și am întrebat dacă cetățenii străini au cumpărat sau măcar s-au interesat de terenurile din comunele mureșene. În general, primarii contactați ne-au spus că străinii nu se interesează de cumpărarea terenurilor în comunele conduse de dânșii. Iar acolo unde s-au interesat, au întâmpinat probleme și au renunțat: de exemplu, terenurile agricole nu sunt intabulate. Deci iată o față pozitivă a unei probleme administrative românești: protejăm pământul țării prin lipsa de eficiență în privința intabulării terenurilor. Dar, să vedem și câteva dintre răspunsurile primarilor referitor la interesul străinilor pentru terenurile din zona comunelor lor.

 

Cucerdea

 

„A fost o scrisoare de intenție de la o firmă care dorea să dezvolte o fabrică. Dar, de un an și jumătate, de când sunt eu primar, nu au fost străini să cumpere teren”, a menționat Morar Vasile, primar în comuna Cucerdea.

 

Șincai

 

„Nu am avut cereri din partea cetățenilor străini. Noi suntem într-o zonă mai retrasă aici, nu au interes”,

a spus primarul comunei Șincai, Huza Grigore.

 

Suplac

 

Primarul de la Suplac, Szakacs Bela, a precizat:

„De interesați au fost interesați. Dar nu au cumpărat pentru că există o problemă cu terenurile agricole: nu sunt intabulate.”

 

Gornești

 

„Nu s-au interesat străinii de terenuri în ultimii ani. Știu că mai demult s-au interesat, dar atunci legea încă nu le permitea să cumpere”,

a declarat primarul comunei Gornești, Kolcsár Gyula.

 

Hodac

 

Iar cel mai patriotic și mai hotărât răspuns a venit din partea secretarului comunei Hodac, Butilcă Eugen:

„Nu, nu-i voie să dăm pământul. Dacă vor străinii să vină să mănânce un bolț, le dăm cu plăcere. Dacă vor altceva, să plece cu bolțul în buzunar. Pământul nu-l dăm că alții și-au dat viața pentru el”.

 

Cel puțin 1/7 aparține străinilor

 

Cu toate acestea, datele provenite din surse mai vechi arată că cel puțin 1/7 din suprafaţa agricolă a judeţului Mureș este deţinută de străini, care au cumpărat aceste terenuri prin intermediul unor societăţi mixte româno-străine, înainte de 2014. Mai precis, la nivelul județului Mureș, până la sfârșitul anului 2013, au fost cumpărate de către străini, în jur de 6.000 de hectare de teren agricol. Având în vedere faptul că suprafaţa agricolă a judeţului Mureş este de 414.525 de hectare, reprezentând 61,7 % din suprafaţa totală a judeţului, străinii au cumpărat până acum 14,4% din suprafaţa agricolă a judeţului.

 

Cumpărat, lucrat, exploatat

 

Desigur, acest teren cumpărat de străini (olandezi, nemți, francezi, italieni, austrieci) este lucrat și exploatat. De exemplu, prin programul de reconversie a plantațiilor viticole unii investitori străini au plantat viță de vie în județul Mureș în zona Târnavelor, la Mica, Hărănglab, la Băgaciu și la Batoș.

 

Siguranța alimentară

 

Preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, a precizat de mai multe ori că străinii cultivă terenul din ţara noastră, profitând de pământul roditor şi mâna de lucru ieftină, dar vând recolta în ţările de origine. Potrivit LAPAR, românii se află într-o situaţie de concurenţă neloială cu străinii la achiziţia de terenuri arabile pentru că beneficiază de credite cu dobândă subvenţionate sau fără dobândă, în vreme ce fermierii români nu au acces nici la credite bancare, nici la fonduri europene.

Dar este vorba în acest context și despre siguranța alimentară a românilor.

De asemenea, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a susținut că problema vânzării terenurilor către străini sau rezidenţi este o problemă strict naţională şi nu una comunitară, decizia înstrăinării pământului fiind lăsată de Uniunea Europeană la latitudinea fiecărui stat membru în parte. ,,Nu are nimeni grija noastră. Nu are nicio treabă UE. Este doar problema guvernului (…) La articolul 65 din tratatul de aderare se spune clar că fiecare ţară îşi protejează siguranţa alimentară cum ştie mai bine şi îşi gestionează şi protejează terenul cum ştie mai bine. Mai există şi partea de integritate teritorială a ţării cu trimitere la Constituţie”, a declarat Laurențiu Baciu, președintele LAPAR.

Problema vânzării de terenuri către cetățenii străini în Mureș rămâne una deschisă. Este oricum foarte dubios faptul că pământul județului poate fi vândut „la liber”, iar nicăieri nu există un centralizator care să cunoască această situație de o importanță capitală. Sau cel puțin nu se dorește desecretizarea acestui aspect.

Titi Dălălău