Într-un interviu acordat portalului Vatican News, Parolin a subliniat că, deşi vizita papei a fost planificată de mult timp, prin urmare nu este motivată în primul rând de situaţia actuală, îngrijorarea privind războiul din Ucraina îl determină pe papă să pună accentul pe angajamentul său pentru pace.
“Sunt sigur că nu va fi ratată nicio ocazie în timpul vizitei sale în care va putea propaga pacea” – a spus el.
Pietro Parolin a lăudat “credinţa vie a Ungariei”, evidenţiind mai multe personalităţi bisericeşti maghiare, printre care cardinalul József Mindszenty.
“Aşa cum ne-a reamintit papa Francisc, nu trăim doar vremuri în schimbare, suntem martorii unei schimbări de epocă” – a spus el, subliniind că noile provocări ale noilor vremuri afectează şi clerul.
Secretarul de stat a avertizat că, “după pericolele comunismului”, credincioşii – în special tinerii – sunt ameninţaţi de noi provocări “aparent inofensive”, citând ca exemplu societatea de consum şi materialismul.
El a mai declarat: vizita papei Francisc va fi o împlinire a promisiunii de a reveni în capitala ungară, promisiune făcută la Congresul Euharistic Internaţional de la Budapesta, în septembrie 2021.
Pietro Parolin a precizat: capul bisericii catolice va vizita doar Budapesta, pentru a putea participa la cât mai multe întâlniri în acest oraş, care îşi sărbătoreşte anul acesta cea de-a 150-a aniversare, fără a fi nevoit să petreacă timp cu călătoriile.
Referindu-se la refugiaţii din Ucraina, secretarul de stat a subliniat că, deşi în Ungaria au rămas doar aproximativ 35 000 dintre refugiaţi, Biserica Catolică Ungară – în primul rând prin intermediul organizaţiei umanitare Caritasul Catolic şi cu ajutorul guvernului – a făcut tot ce a putut pentru refugiaţi, inclusiv pentru protecţia femeilor şi copiilor.
El a evidenţiat faptul că peste 8 milioane de refugiaţi ucraineni au intrat deja pe teritoriul Uniunii Europene, confruntând Europa cu o criză a refugiaţilor nemaiîntâlnită după cel de-al Doilea Război Mondial.
Cu toate acestea, el a precizat că Vaticanul este îngrijorat şi de situaţia celor care sosesc pe ruta balcanică, spunând: deşi mulţi dintre cei care aşteaptă la graniţa sârbo-ungară “nu sunt refugiaţi”, majoritatea lor au nevoie de protecţie “şi toţi au dreptul de a fi trataţi cu omenie”. “Problema aceasta nu este însă o problemă specifică Ungariei, cu ea se confruntă toate ţările din zonă, în special ţările de frontieră ale Uniunii Europene” – a adăugat secretarul de stat.
El a considerat că Europa trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru cei care vin pe continent în căutarea unei vieţi mai bune, însă acest lucru presupune şi eforturi pentru a-i ajuta pe migranţi să revină în ţările lor de origine, “astfel ei nu ar fi nevoiţi să caute pace, securitate şi un mijloc de trai în străinătate”.
