40.000 de oameni s-au bucurat la Gornești de ospitalitatea Festivalului Awake dar și de cea a localnicilor. Timp de 4 zile, de joi, 15 august și până duminică, 18 august, cea de-a III-a ediție a Festivalului Awake a adus concerte, dezbateri și diferitele activități pregătite de organizatori la Castelul Teleki din Gornești.
Am stat de vorbă cu Laura Coroianu, director Awake Festival, despre proiectul ei de suflet, un festival adresat tuturor comunităților creative din România, organizat pe domeniul celui mai frumos castel baroc de secol XVIII din Transilvania.
R.: Câți oameni și de cât timp au muncit pentru aceste 4 zile?
L.C.: Foarte mulți. E o echipă care muncește tot timpul anului. Avem o echipă permanentă, dar în momentul de față, cu toți voluntarii, cu toți tehnicii avem aproximativ 1200 de oameni care muncesc pentru acest festival. Unii dintre ei încep să se activeze în perioada de dinaintea festivalului, există o echipă de bază care muncește tot timpul anului.
R.: Cât de importanți au fost voluntarii?
L.C.: Au fost extrem de importanți. Avem 250 de voluntari care sunt minunați, sunt coordonați de prietenul nostru Ovidiu care a fost voluntar la prima ediție după care de anul trecut a devenit coordonator de voluntari. Împreună cu Horia Grigoraș gestionează atât voluntarii cât și ambasadorii. Avem o platformă de ambasadori, care în toate orașele României vorbesc despre Awake și aduc tinerii studenți de la universități.
R.: O concluzie, după cele 4 zile.
L.C.: Concluzia principală este că vom continua și vom extinde zona de conferințe ”Feed your mind”, pentru că deja a devenit neîncăpător cortul în care organizăm această activitate a festivalului, această platformă de conferințe. Sâmbătă au fost aproape 500 de persoane care au stat să asculte discursurile, când au venit cei de la ”România, te iubesc!”, respectiv Alex Dima și Paula Herlo. Cu 2 zile înainte au fost rusoaicele de la Pussy Riot și când a vorbit Nadia efectiv nu se mai putea sta în jur, era atât de plin. Este foarte clar că publicul Awake, care e un public foarte tânăr, e foarte interesat de acest concept hibrid pe care l-am adus în premieră: cel de muzică, idei și arte. Această combinație care a fost de la prima ediție este din ce în ce mai apreciată. Scenele seara și noaptea sunt într-adevăr o mare distracție și o mare duduială, un dans încins și o distracție totală. Cu toate astea în timpul zilei, activitățile pentru suflet și pentru minte sunt foarte apreciate. Inclusiv biblioteca din pădure, nu a mai rămas nici un volum, toate au fost împrumutate. Lumea își lua o cafea dimineața și se retragea cu o carte în mână la umbra unui platan sau al unui cedru.
Pe contele Teleki Kálmán l-am întâlnit în fața unei scene unde se făceau repetiții, se mișca după ritmul muzicii. A fost de acord să îmi răspundă la câteva întrebări.
R.: Care au fost motivele care v-au convins să fiți de acord să acordați domeniul dvs. festivalului?
T.K.: Atunci când cei de la Emagic mi-au propus acest proiect am fost luat prin surprindere. M-am gândit luni de zile, am discutat cu ceilalți proprietari. Una din punctele pozitive ale proiectului era faptul că nu era vorba despre un festival gen Electric Castle unde e doar muzică. Aici găsești cinema, bibliotecă, teatru, conferințe pe diferite teme, activități culturale diverse. Eu cred în vocația culturală a acestui castel. Suntem în secolul XXI, pe lângă faptul că e o atracție turistică trebuie să aibă și un alt rol. M-am gândit că este o ocazie să ne facem și mai cunoscuți decât suntem. O altă mare temere de-a mea a fost că toată lumea se va cățăra pe arbori, că se vor distruge. Dar am fost plăcut surprins că nu s-a întâmplat așa.
R.: Considerați că acest festival a contribuit la a face mai cunoscut castelul?
T.K.: Desigur, acest festival a contribuit la asta. Castelul e o valoare care trebuie cunoscută de cât mai multă lume iar noi suntem datori să punem mare accent pe două aspecte: cultură și turism. Atât oamenii din sat cât și întreg județul recunoaște că acest festival ne-a adus mulți turiști. Înainte de festival avem vizitatori preponderent din Transilvania, acum avem din toată țara, chiar și din străinătate.
R.: Cum vă simțiți înconjurați de acești tineri timp de 4 zile?
T.K.: E o energie pozitivă. Țin să particip la fiecare eveniment care se desfășoară în cadrul festivalului, încerc să simt tot ceea ce înseamnă acest festival. Împreună cu organizatorii în fiecare an am încercat să facem totul cât mai bine și mai frumos. Sunt oarecum obligat să văd tot ce se întâmplă, să știu unde se pot aduce îmbunătățiri. După desfășurarea evenimentelor ne facem propuneri reciproc, ca la următoarea ediție să fie și mai bine. Nu prea mai dorm de 4 zile, dar îmi place atmosfera. Nu pot compara copilăria mea de prin anii 50 cu ceea ce au acum tinerii. Eu provin dintr-o clasă socială care trebuia să dispară în ideea comuniștilor. Ei au acces la informație, pot avea contact cu lumea întreagă, pot călătorii. Singurul lucru pe care l-aș putea reproșa tinerilor de azi este necunoașterea istoriei. Eu am învățat la școală o istorie dirijată, dar am avut noroc cu părinții mei care m-au corectat acolo unde era cazul. Din păcate nici acum nu se predă istoria adevărată. Am răsfoit câteva manuale, mare parte e aceeași istorie pe care eu am învățat-o în anii 50-60. Nu am văzut o evoluție pozitivă din acest punct de vedere.
R.: Ați reușit să faceți demersuri în legătură cu reabilitarea clădirii?
T.K.: Aceasta este o mare problemă. După cum știți, în cazul nostru, ca să partici la un proiect european și să ai documentația necesară costă aproximativ 80.000 euro. Sper ca până la sfârșitul anului să avem acestă documentație și atunci vom putea aplica pentru proiecte europene. Fără ajutorul acestor proiecte nu văd cine ar putea să ne dea 4 milioane de euro pentru reabilitare. Dar eu sunt optimist, sper că vom câștiga un asemenea proiect.
GRAMA IMOLA
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.