Zilele de întârzieri au crescut la zece, pe şantierul de deviere a pârâului Corund, la Praid
Zilele de întârzieri au crescut la zece, pe şantierul de deviere a pârâului Corund, la Praid

Zilele de întârzieri au crescut la zece, pe şantierul de deviere a pârâului Corund, la Praid

Lucrările de deviere a pârâului Corund, necesare pentru gestionarea situaţiei de urgenţă generată de inundarea Salinei Praid, înregistrează întârzieri de minim zece zile cauzate de livrări întârziate de ţevi corugate şi de dificultăţile de sudare a acestora.

Directorul de investiţii SALROM, Nicolae Sebastian Şoltuz, a declarat, luni, la Praid, că se întâmpină probleme în derularea activităţii pe şantier şi a vorbit despre specificul lucrărilor, care este unul foarte complex.

„După cum ştiaţi de săptămâna trecută, întâmpinăm ceva dificultăţi, ceva întârzieri în derularea activităţii. Problemele apărute în weekend sunt legate de livrarea la termen a ţevilor corugate şi, respectiv, de sudura acestora pe poziţii. Din păcate, activitatea atât de livrare a ţevilor corugate, cât şi de sudură a lor, se face direct de către fabrica furnizoare din România, din păcate este una singură furnizoare în România de ţevi de asemenea dimensiune, iar echipele de sudură sunt tot ale furnizorului de ţeavă, deci nu se pot face aceste lucrări cu alte persoane, pentru că s-ar pierde garanţia lucrărilor. Specificul lucrării în sine (…) este foarte complex pentru că nu vorbim de nişte ţevi care trebuie sudate pe un plan drept şi pe o lungime în linie dreaptă. Sunt curburi, sunt zone în care aceste ţevi trebuiesc prinse într-o structură metalică, care ulterior vor fi ancorate, şi în acest caz sudurile sunt foarte întârziate. Estimăm, în acest moment, o întârziere de zece zile, de minim zece zile în finalizarea lucrărilor datorate acestor evenimente”, a precizat Nicolae Sebastian Şoltuz.

El a adăugat că, în cursul zilei de luni, constructorul a trimis o adresă oficială către furnizorul de ţevi prin care solicită să trimită la faţa locului o a treia echipă de sudori, ţinând cont că activitatea este mult întârziată.

Referitor la vizita efectuată duminică la Praid de ministrul Economiei şi Digitalizării, Radu Miruţă şi de ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, oficialul SALROM a precizat că aceştia au făcut propriile constatări pe şantier şi au comunicat nemulţumirile legate de întârzierea proiectului.

Întrebat de ce există un decalaj mare între întârzierile comunicate în urmă cu câteva zile, când se vorbea de o depăşire a graficului de lucrări cu trei zile, şi cele comunicate în cursul zilei de luni, de zece zile, Nicolae Sebastian Şoltuz a explicat că estimările iniţiale ale constructorului nu au fost corect dimensionate pentru condiţiile de la faţa locului, ceea ce a dus la întârzierea lucrărilor.

„Cred că diferenţa aceasta, care a apărut nu peste noapte – noi am început să o luăm în calcul în ultimele trei zile – a apărut datorită faptului că, atunci când lucrarea a început, firma care livra ţevile şi care trebuia să le şi sudeze şi-a asumat un anumit număr de suduri pe care le-ar putea pune în practică, dar acel număr pe care şi l-au asumat şi l-au asumat luând în considerare o linie dreaptă de sudură, pe un plan perfect aşezat, deci în condiţii oarecum, ca să spun aşa, ideale de sudură. Veniţi la faţa locului, atât patronul firmei, cât şi directorul administrativ al firmei respectiv au constatat că socotelile iniţiale nu se mai potriveau cu socotelile finale. Noi sudurile am început să le facem pe teren acum cinci zile şi de atunci ne-am dat seama că vom avea probleme în sensul acesta, de asta au fost aceste decalaje între ce spuneam săptămâna trecută, când ne refeream strict la un grafic asumat de constructor, şi noua perioadă de timp pe care v-am spus-o acum şi care se referă strict la ce am discutat cu patronul firmei respective şi cu directorul administrativ al firmei respective, care au fost aici sâmbătă la faţa locului”, a explicat Nicolae Sebastian Şoltuz.

În ceea ce priveşte starea minei, oficialul SALROM a confirmat că Salina Praid poate fi considerată compromisă şi a prezentat din nou soluţia propusă de experţii germani, care au fost la faţa locului în urmă cu două săptămâni, respectiv redeschiderea în paralel a unei noi mine turistice şi a unui nou orizont de exploatare.

„Aşa cum am spus, cred că acum două săptămâni, mina actuală, da, o putem considera compromisă. Teoretic, dacă ar exista posibilitatea de deversare controlată a apei din mină, evacuarea ei şi consolidarea acesteia, ar putea fi realizată, dar cu nişte costuri foarte mari. De aceea, experţii au luat în considerare că ar fi mai convenabil, din punct de vedere economic, redeschiderea unui alt orizont, într-o altă locaţie. (…) Probabil în trei-patru săptămâni vom avea un raport final de la experţii în Germania, în acest sens. Propunerea iniţială a fost de deschidere în paralel a două galerii, deci atac pe două galerii diferite: o galerie care să ducă şi să realizeze o nouă mină turistică, o nouă zonă turistică şi o altă galerie care să ducă, în paralel, şi să creeze un nou orizont de exploatare, de unde să extragem în continuare sarea pe care să o vindem mai departe. Cele două galerii sunt luate în calcul având în vedere faptul că, prin construirea acestor două galerii, nu ar mai fi nevoie de un puţ de aeraj de construit, cele două galerii realizând aerarea directă a orizonturilor respective”, a arătat Nicolae Sebastian Şoltuz.

Referindu-se la acuzaţiile ministrului Economiei legate de deciziile greşite care s-au luat şi care au dus la situaţia actuală de la Salina Praid, directorul de investiţii al SALROM a spus că există organe de control care analizează aceste probleme, dar a punctat că, în opinia sa, „nu a fost nicio greşeală din punct de vedere al activităţilor şi intervenţilor pe care le-a făcut SALROM şi cu atât mai mult nu a fost o greşeală cu bună ştiinţă”.

Prezent la declaraţia de presă, Sorin Vlad, director la Administraţia Bazinală de Ape Mureş, a menţionat că Apele Române monitorizează în continuare calitatea şi cantitatea apelor şi a punctat faptul că se înregistrează valori mai mici ale conductivităţii pe cursurile de apă Corund, Târnava Mică şi Mureş.

La rândul său, prefectul Petres Sandor a subliniat că la sfârşitul săptămânii nu au fost evenimente care să fi generat riscuri suplimentare, dar măsurile de securitate, atât cele de apărare, cât şi de evacuare rămân în vigoare. AGERPRES