A 19-a ediţie a Zilelor Filmului Maghiar – Filmtettfeszt 2019, care vor avea loc în perioada 2-15 octombrie, se vor desfăşura în 15 oraşe din Transilvania, ocazie cu care vor fi proiectate 15 filme de lung metraj, patru documentare şi şapte scurtmetraje.
„Zeci de filme vor rula între 2 şi 12 octombrie în cadrul celei de-a 19-a ediţii a Zilelor Filmului Maghiar / Filmtettfeszt. În acest an, în cadrul evenimentului organizat de asociaţia clujeană Filmtett vor avea loc proiecţii în 15 oraşe din ţară, cu trei mai multe decât în cadrul ediţiei trecute. Deschiderea oficială a Filmtettfeszt va avea loc la Cluj, la cinema Victoria, cu „Deva”, regizat de clujeanca Szocs Petra. Pe parcursul festivalului va fi proiectat filmul „Apărarea chineză”, regizat în urmă cu 20 de ani de actualul director al Teatrului Maghiar din Cluj, dar va rula şi o variantă necenzurată a producţiei „Martorul”, interzisă timp de 10 ani în Ungaria. De asemenea, un eveniment special la Cluj va fi proiecţia a a două filme mute clujene reconstituite, cu acompaniament live”, au anunţat organizatorii, marţi, într-un comunicat de presă.
Filmtettfeszt 2019 se va desfăşura astfel în oraşele Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Timişoara, Arad, Satu Mare, Miercurea Ciuc, Covasna, Sfântul Gheorghe, Odorheiu Secuiesc, Târgu Secuiesc, Salonta, Carei, Gherla şi Gheorgheni, iar cadrul festivalului vor rula filme de artă produse în Ungaria, premiate la importante festivaluri internaţionale de profil, filme a căror majoritate nu intră în distribuţia cinematografică din România.
„La multe din proiecţii vor fi prezenţi actori, regizori, membri ai echipelor de filmare, iar sesiunile de întrebări şi răspunsuri – 20 de sesiuni în 5 oraşe – vor beneficia de traducere simultană în limba română (…) Între proiecţiile speciale ale festivalului se numără cea a filmului „Apărarea chineză”, primul film maghiar din Transilvania de după 1989 – lansat în urmă cu 20 de ani şi regizat de Tompa Gabor, actualul director al Teatrului Maghiar de Stat Cluj. Proiecţia va avea loc duminică, 6 octombrie, de la ora 15:30, la Cinema Arta. Filmul prezintă povestea lui Peter Gyorgy, a cărui întoarcere acasă e foarte diferită de ceea ce şi-a imaginat. În primul rând, el află că în cei 22 de ani de când a plecat, Transilvania s-a separat de Ungaria şi că ţara lui nu mai e cea pe care o ştie. Mai rău de atât, Peter nu e deloc binevenit. Povestea lui – două decenii de gulag siberian – reprezintă o ruşine pentru autorităţile locale care vor să-şi dovedească fidelitatea faţă de doctrina de partid, transformând Uniunea Sovietică într-o sursă de bunătate infinită. După proiecţie va avea loc o discuţie cu regizorul Tompa Gabor”, se mai arată în comunicat.
De asemenea, în mai multe oraşe va fi proiectată şi varianta necenzurată a filmului „Martorul” (1969), în regia lui Bacso Peter, o producţie care a fost interzisă timp de zece ani în Ungaria.
„La începutul anilor 1950, în Ungaria aflată sub regimul totalitar al Partidului Muncitoresc Maghiar, ţăranul Jozsef Pelikan primeşte un post important şi urcă pas cu pas în ierarhia comunistă, fără să înţeleagă prea bine ce i se întâmplă şi datorită căror merite deosebite este promovat. Până într-o zi, când i se cere să returneze „favoarea” depunând mărturie falsă împotriva unui bun prieten, într-un proces înscenat. Interzis timp de zece ani în Ungaria, filmul „Martorul” este considerat una dintre cele mai importante satire la adresa comunismului realizate în cinematografia est-europeană. Filmul a fost proiectat pentru prima dată în 1981, la Festivalul de Film de la Cannes, iar apoi avut premiera în Ungaria şi în alte 32 de ţări. Pe baza singurei copii necenzurate a fost posibilă reconstrucţia variantei originale cu ajutorul tehnicilor digitale. Restaurarea filmului, la rezoluţie 4K, este rezultatul muncii comune a Arhivei de Film şi Laboratorului de Film din Ungaria, cu colaborarea a 30 de specialişti şi a Cameramanilor Maghiari.’Martorul’ e ca o întâlnire între Kafka, Orwell, Pinter şi Hasek (bravul soldat Svejk) Felul în care coşmarul birocraţiei, amestecat cu motivele Big Brother, materializează dinspre maşinăria executantă de stat în direcţia lui Pelikan Jozsef nu are niciun pic de umor, ci e sinistru şi de un echivoc de neconceput (Alex Keneas, Newsday Garden City, 14 iulie 1984)”, precizează comunicatul.
Organizatorii susţin că un eveniment special la Filmtettfeszt-ul de la Cluj-Napoca va fi „Ziua filmului mut clujean”, care va avea loc în data de 4 octombrie, de la ora 19:00, la Cinema Arta, în cadrul căruia vor fi proiectate reconstituirile filmelor „În ţara Cnutului” („A kancsuka hazajaban”) şi „Contagiunea („A metely”).
Evenimentul va fi deschis de directorul Arhivei Naţionale de Filme din Ungaria, Raduly Gyorgy, iar detalii despre cercetarea şi reconstituirea celor două filme vor fi prezentate de istoricul de film Balint Zagoni.
Discuţiile vor beneficia de traducere simultană în limba română, iar proiecţiile vor fi acompaniate de renumitul saxofonist Viktor Toth.
„Activ între anii 1913 – 1920, studioul de pe malul Someşului a fost cel mai important producător de filme din Transilvania. Filmele realizate aici au fost distribuite cu succes în ţări precum Germania, Franţa, Anglia, iar printre colaboratorii studioului se numără şi regizorul Michael Curtiz (Kertesz Mihaly) laureat cu premiul Oscar, dar şi Alexander Korda (Korda Sandor), unul dintre cei mai de succes regizori ai anilor ‘40 din Marea Britanie. Din păcate din cele aproape 70 de filme mute produse la Cluj numai patru pot fi vizionate şi astăzi – celelalte s-au pierdut. În cazul filmelor În ţara Cnutului şi Contagiunea, însă, s-au păstrat peste 400 fotograme şi fotografii, iar acest lucru a făcut posibilă reconstituirea aproape în întregime a filmelor”, mai subliniază organizatorii Filmtettfeszt 2019.
Un alt punct important din programul festivalului este Filmgalop, competiţia documentarelor maghiare din Transilvania, în cadrul căreia vor fi prezentate creaţiile a şase tineri.
Intrarea este liberă la toate proiecţiile şi evenimentele speciale din program, iar filmele sunt subtitratre în limba română sau în limba engleză.
AGERPRES