Ziua Internaţională a Nevăzătorilor, denumită şi Ziua Bastonului Alb, a fost instituită de Organizaţia Europeană pentru Bunăstarea Nevăzătorilor, în anul 1993, la Varşovia. Timp de secole, bastonul a fost folosit doar că un instrument de călătorie, abia în secolul XX fiind promovat pentru a fi folosit de către nevăzători că un simbol de avertizare. Acest nou rol al bastonului alb îşi are originea în deceniile dintre cele două Războaie Mondiale. În februarie 1931, Guilly d’Herbemont a lansat o campanie pentru o mişcare naţională a bastonului alb în Franţa. Campania a fost menţionată în ziarele britanice conducând la o acţiune similară sponsorizată de către Cluburile Rotary în tot Regatul Unit. În America de Nord introducerea bastonului alb a fost atribuită organizaţiei Lions Clubs Internaţional. În 1931, Clubul a iniţiat un program naţional pentru promovarea utilizării bastonului alb de către persoanele nevăzătoare. De-a lungul anilor ’20 şi ’30, persoanele nevăzătoare au umblat cu bastoanele ţinute în diagonală într-o poziţie fixă, bastonul căpătând un rol simbolic fiind un element de identificare, dar la întoarcerea veteranilor orbi din cel de-al Doilea Război Mondial forma şi utilizarea sa a fost modificată revenind la rolul iniţial dar în acelaşi timp fiind menţinut şi rolul simbolic.
Sursa Salut Trecut
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.