Asociația Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala Mureș marchează Ziua Imnului Național în cadrul unei reuniuni festive, cu participarea membrilor și simpatizanților, fiind evocată istoria simbolului României și devenirea sa de-a lungul timpului, fiind amintite de asemenea toate imnurile care, pe parcursul istoriei noastre, au fost adoptate drept oficiale, alături de stindardul României, stemă și pecete națională.
Reuniunea va prilejui și punctarea proiectelor de interes local ale Asociației, după luna august urmând evenimentele lunii septembrie dedicate eroilor mureșeni, cu accent pe luptele purtate pentru eliberarea Târgu- Mureșului și județului Mureș. În acesta an, o atenție deosebită vom acorda scriitorilor și istoricilor locali care au descris, în file de istorie, cele mai grele bătălii purtate pe meleagurile mureșene, devenite altar de jertfă al Transilvaniei.
Imnul României, însemnul național pe note, îl datorăm revoluției de la 1848, textul său fiind publicat în suplimentul „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 25 din 21 iunie 1848, deja după prima parte a Proclamaţiei de la Izlaz. 29 iulie este data la care, în anul 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, după citirea noii Constituţii, un grup de tineri condus de Anton Pann a cântat pentru prima dată imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te, române”, pe versurile poemului patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu, muzica imnului fiindu- i atribuită lui Anton Pann.
Alături de stindard, ale cărui trei culori au reunit românii revoluționari din toate provinciile, imnul a însuflețit spiritul revoluției și cuvintele sale i-a însoțit mai târziu pe români în toate momentele în care țara i-a chemat la arme. „Deșteaptă- te române” i-a chemat la luptă pe ostași în Războiul pentru independență, pornit în anul 1877, apoi în cele două războaie mondiale, intonat cu înflăcărare drept cel mai de preț cântec patriotic, în anii în care imnul ofical era imnul regal, adoptat în regimul monarhic al României.
În interpretarea solistului Alexandru Pascu, prima înregistrare a imnului pe disc s- a făcut în SUA, în anul 1900. Zece ani mai târziu, în anul 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București, reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași, au realizat prima înregistrare instrumentală a piesei, iar corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală a imnului, în acelaşi an.
După 30 decembrie 1947, imediat după instaurarea dictaturii comuniste, „Deşteaptă-te, române!”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, precum „Pe-al nostru steag e scris unire”, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare.
Cu toate acestea, pe 15 noiembrie 1987, în timpul revoltei anticomuniste de la Braşov, muncitorii de la uzina Steagul Roşu, aflaţi în marş spre centrul oraşului, au cântat, în faţa Spitalului Judeţean, „Deşteaptă-te, române!”.
Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a auzit din nou, emanând unitatea maselor de oameni care protestau pe străzi exprimându- și totodată revolta faţă de vechiul imn comunist „Trei culori…”.
„Deşteaptă-te, române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, a devenit după Revoluţia din 1989 imnul naţional al României, prin Decretul-lege nr. 40 publicat în Monitorul Ofiacial al României nr. 15 din 25 ianuarie 1990, această prevedere fiind menţionată şi în Constituţia României din 1991.
În perioada 1991 – 1994, „Deşteaptă-te, române!” a fost şi imnul naţional al Republicii Moldova, apoi a fost înlocuit cu imnul „Limba noastră”.
Intonarea Imnului Naţional a fost reglementată prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994 şi prin normele de aplicare ale acesteia din anul 2001. La ceremoniile de arborare a drapelului, precum şi la intonarea imnului naţional, cu prilejul solemnităţilor, asistenţa trebuie să stea în picioare, bărbaţii să se descopere, iar militarii de toate gradele să dea onorul conform regulamentelor militare.
Sunt considerate contravenţii intonarea sau publicarea imnului în altă limbă decât cea română, ori cu textul şi partitura diferite de cele prevăzute de lege, sau omisiunea interpretării sale în cazurile obligatorii.
Ziua Imnului Naţional al României – 29 iulie a fost proclamată prin Legea nr. 99/1998.
Ziua Imnului Naţional trebuie marcată de către autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne. De asemenea, în municipiul Bucureşti şi în municipiile-reşedinţă de judeţ trebuie organizate ceremoniale publice de intonare a imnului naţional al României şi de înălţare a drapelului naţional, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării şi comenduirile de garnizoană.
Imnul de Stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, iar la ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 şi 11.
Lia Vințeler