Zonele cu cea mai mare speranță de viață din România
În satele din comuna buzoiană Mânzălești găsim mulți octogenari și nonangenari, oameni neatinși de boli serioase și sănătoși tun. Potrivit datelor statistice ale primăriei Mânzălești, din Valea Slănicului, din cei 2.000 de locuitori, 40 au vârste de peste 90 de ani, ceea ce reprezintă circa 2% din populație. Astfel, procentul din această comună este comparativ cu cel din faimoasele „zone albastre” cum sunt insula grecească Ikaria, Sardinia, din Italia sau peninsula Nicoya, din Costa Rica.
Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că locuitorii din județele Vâlcea, București și Cluj au cea mai mare speranță de viață din România. La oraș oamenii trăiesc mai mult decât cei de la țară.
Potrivit analizei INS, Vâlcea este județul cu cea mai mare speranță de viață (84.50 ani în medie), acesta fiind și singurul județ în care acest indicator depășește 80 de ani. Pe locul al doilea în top se situează Capitala (78,4 ani), Cluj (77,47 ani), Brașov (77,37 ani) și Sibiu (76,9 ani) .
La capătul opus al clasamentului, acolo unde speranța de viață este cea mai mică, se situează Tulcea (73,2 ani), Giurgiu, Călărași și Satu Mare (74,2 ani), arată analiza INS.
Există ”zone albastre” în România?
Nu oficial, dar, anumite zone rurale izolate (Apuseni, Maramureș, Bucovina) prezintă elemente similare: alimentație tradițională, mișcare, comunitate. Cu toaate aceste însă lipsesc date demografice și medicale sistematice care să confirme statutul de „Blue Zone”.
Regiuni din România cu profil de „zonă albastră”
1. Munții Apuseni (Alba, Hunedoara, Bihor)
Apusenii sunt, probabil, cea mai apropiată regiune de un model autentic de zonă albastră. Mulți vârstnici rămân activi până la 80–90 de ani, lucrând la animale, în gospodărie sau în pădure.
Hrana este simplă, predominant gătită în casă, iar ritmul vieții este lent. Aerul curat și izolarea reduc stresul, însă accesul limitat la servicii medicale rămâne o vulnerabilitate. În multe sate din Apuseni, 90 de ani nu este o excepție, ci o vârstă „normală”.
- populație vârstnică activă până la 80–90 de ani
- muncă fizică zilnică (lemne, animale, grădină)
- alimentație simplă: cartofi, fasole, lactate, slănină puțină, legume
- aer curat, stres minim, ritm lent al vieții
Ce lipsește:
- acces bun la servicii medicale
- studii demografice longitudinale
2. Maramureșul istoric
Longevitatea din Maramureș este strâns legată de rolul social al bătrânilor. Vârstnicii sunt respectați, ascultați și implicați în viața comunității. Munca fizică, mersul pe jos, alimentația sezonieră și coeziunea socială creează un cadru favorabil unei vieți îndelungate.
Elemente-cheie:
- respect profund pentru bătrâni (rol social activ)
- viață comunitară intensă (biserică, vecini, familie extinsă)
- alimentație tradițională, sezonieră
- mers pe jos zilnic, muncă agricolă
Particularitate:
- consum regulat, dar moderat, de alcool tradițional (horincă) – paradox similar cu vinul din Sardinia
3. Bucovina rurală
Posturile religioase, mesele regulate și viața ordonată au efecte reale asupra sănătății metabolice. Bucovina seamănă, din acest punct de vedere, cu zonele albastre mediteraneene: perioade de alimentație preponderent vegetală, ritm calm și un puternic sentiment de apartenență.
Factori favorizanți:
- mese regulate, fără excese
- post alimentar (posturile religioase → efect metabolic real)
- stres redus, viață ordonată
- coeziune familială puternică
Observație importantă: Posturile ortodoxe funcționează similar cu dietele plant-based din Blue Zones.
4. Banatul montan
Posturile religioase, mesele regulate și viața ordonată au efecte reale asupra sănătății metabolice. Bucovina seamănă, din acest punct de vedere, cu zonele albastre mediteraneene: perioade de alimentație preponderent vegetală, ritm calm și un puternic sentiment de apartenență.
Avantaje:
- sate izolate, poluare minimă
- dietă mixtă, dar echilibrată
- activitate fizică zilnică
- influență central-europeană: disciplină, rutină