Centura Livezeni, fără acces din Livezeni

Centura ocolitoare a municipiului Tîrgu Mureș ridică tot mai multe semne de întrebare. Termenele de finalizare au fost depășite, noul termen – februarie 2018 – pare ireal, unii oameni se plâng de modul în care se fac exproprierile, iar primarul din Livezeni, Bányai István, spune că, pentru comuna administrată de dânsul, deocamdată realizarea centurii ocolitoare „nu a adus decât necazuri”: centura taie comuna în două, utilajele Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) au distrus străzile din comună, traficul va polua fonic o parte dintre cetăţeni, deoarece au casele aproape de amplasamentul centurii, iar în plus, cei din Livezeni nici măcar nu vor avea acces direct pe centură deoarece nu a fost proiectată nicio intersecţie cu străzile din localitate.

Săptămânalul Punctul i-a contactat pe cei de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR) și a primit câteva răspunsuri referitoare la aceste probleme. Şi, da, se pare că Livezeniul nu va avea acces la centură…

Livezeniul, fără legătură

Primarul comunei Livezeni a precizat, pentru Punctul, că nu a fost proiectată nicio legătură între centură și străzile din comună, deși centura va trece prin această localitate:  „Din Livezeni nu este acces pe centură şi toţi care vin dinspre Miercurea Nirajului vor trebui să intre în oraş, să iasă în Corunca şi apoi să intre pe centură”.

Se pare că, până la urmă, nu prea există șanse ca o astfel de legătură să fie realizată. Sau cel puțin așa ne lasă să înțelegem cei de la CNAIR, care precizează că alte sunt obiectivele pentru care este construită centura, nu accesul din comuna Livezeni:

„Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) S.A. are ca obiectiv prioritar menținerea viabilității rețelei rutiere naționale și asigurarea confortului și siguranței circulației, în condițiile intensificării continue a traficului și dezvoltării parcului auto național și internațional.

Municipalitatea a deviat traficul greu din oraș pe rute ocolitoare. Ținând cont de cele menționate se impune realizarea unei variante de ocolire prin partea de est a municipiului Tîrgu Mureș, care va asigura o legătură rapidă între Sighișoara, Tîrgu Mureș și Reghin, fără traversarea orașului. Realizarea proiectului va contribui la diminuarea emisiilor de poluanți și implicit la reducerea impactului negativ asupra mediului. Pentru participanții la trafic, obiectivele proiectului includ îmbunătățirea performanței coridorului de drum prin mărirea vitezei de deplasare, reducerea costurilor de exploatare și a numărului de accidente, precum și îmbunătățirea confortului în timpul călătoriei”.

Deci…

… speranţa primarului din Livezeni că se va realiza o legătură între comună şi centură pare că se năruieşte: „acum sperăm că după ce se termină construcţia, să se rezolve această problemă şi să avem acces şi din Livezeni. Pentru comună ar fi şi din punct de vedere economic foarte bine să avem acces. Eu consider că CNADR, care este şi beneficiară, va trebui să rezolve problema aceasta. Dacă o să ne lase să facem intrările pe centură din fonduri proprii vom încerca, dar eu zic că e o eroare de proiectare fiindcă nu mi se pare normal ca toată circulaţia dinspre Miercurea Nirajului să ajungă în oraş”.

Subtraversări prea joase?

Pe sub centură, în comuna Livezeni, au fost proiectate subtraversări de 5 metri înălțime. Primarul comunei, Bányai István, consideră că înălțimea acestora nu este suficientă pentru a asigura un trafic corespunzător pe sub centură.

„Centura împarte comuna în două. Sunt o grămadă de terenuri care rămân după centură. Îşi pierd valoarea… În plus, s-au proiectat subtraversări de 5 metri. Astfel, nu o să poţi să faci zone de locuit sau zonă industrială în spatele centurii fiindcă nu mai poţi să asiguri un trafic corespunzător sub aceste subtraversări de 5 metri. Eu, ca şi inginer, consider că se puteau proiecta la 7 metri acele subtraversări”, a declarat Bányai István.

Există vreo posibilitate ca această problemă să fie remediată? Se pare că nu. De ce? Pentru că și în acest caz, cei de la CNAIR consideră că totul este în regulă: „Menționăm că la proiectarea podețelor (subtraversărilor) s-a ținut cont de standardele și normativele în vigoare din România”.

Termene depășite, dar în grafic…!

De mai multe ori, termenele pentru centură au fost depășite. Chiar pe site-ul CNAIR se precizează că termenul de finalizare pentru Construcția variantei ocolitoare Tîrgu Mureș este 09. 10. 2016 – conform Contractului. Celelalte date relevante sunt: antreprenor – COPISA CONSTRUCTORA PIRENAICA S.A.; valoarea Contractului: 134.798.974,31 lei fără TVA; Lungime: 11,643 km; perioada Execuție: 24 de luni ; Perioada de Garanție: 24 de luni; Data de începere a lucrărilor: 09.10.2014 (Lucrări suspendate în 15.06.2015) – Lucrări reluate în data de 29.04.2016.

Totuși, cei de la CNAIR au precizat că „În prezent, progresul fizic al lucrărilor este de 22,01%”. Astfel, putem considera că noul termen avansat de ei – februarie 2018 – va fi, din nou, depășit : „Se respectă etapele și condițiile menționate în contract, în proiectul tehnic și caietele de sarcini. Data de finalizare a centurii ocolitoare va fi stabilită în urma determinării și/sau finalizării tuturor evenimentelor de risc. Pentru evenimentele de risc finalizate la data prezentei, consultantul estimează ca termen de finalizare luna februarie 2018”.

Drumuri distruse

În zona Livezeni, lucrările au debutat la începutul anului 2016. „Din cauza utilajelor de mare tonaj, drumurile din Livezeni au fost distruse”, spune primarul Bányai István: „Au distrus drumurile asfaltate din comună, de exemplu cel către Poieniţa, pentru că nu au fost proiectate pentru trafic greu. Va trebui să refacem asfaltul pe acele drumuri. Cei de la CNADR au făcut doar plombări. De fapt, s-a faianţat asfaltul, pur şi simplu s-a rupt în bucăţi. Încă nu e vizibil foarte distrus, dar s-a rupt pentru că au trecut maşini foarte grele care au dus piloane de beton, au circulat mult cifele şi alte utilaje. Cei de la CNADR au reparat doar parţial, cam 20 – 30% din suprafaţa afectată. Au distrus şi străzile pietruite…”.

Centura iscă nemulțumiri pe paginile de socializare. Săptămânalul Punctul a căutat răspunsurile

Subiectul centurii este unul disputat şi pe reţelele de socializare. De exemplu, în urmă cu câteva zile, un om din Livezeni critica erorile proiectului centurii: „Ce firesc li se pare că exista niște mici erori de proiectare, care bineînțeles vor impune costuri suplimentare! Culmea este că au construit cu bună știință componente greșit proiectate, se construiește pe un teren pe care nu s-a făcut studiu geo, au început să mute o conductă de gaz pe un teren care nu a fost expropriat, vor să construiască piloni de pod pe terenuri care nu sunt expropriate, au emis autorizație de mediu, fără să tină cont că sunt afectați oameni (domnul S. s-a îngrijit doar de animale și pomi)! Cine va plăti toate aceste greșeli de proiectare? Cine va plăti toate aceste costuri suplimentare? Din nou nu este nici un vinovat!? Oare ce se întâmplă cu dosarele penale legate de acest proiect! De ce nu avansează, unde sunt îngropate?! De ce s-a grăbit Copisa să execute un proiect despre care știa că este greșit? (Oare trebuiau sa plece cu avansul de 30%, am înțeles că la birourile antreprenorului general, în Tîrgu Mureș este pus lacătul) Și cate întrebări mai sunt…”.

CNAIR: „Studiul geo a fost făcut!”

Aceste comentarii aduc în discuţie idei interesante, dar poate nu totdeauna documentate. De exemplu, domnul care a scris aceste rânduri spunea că nu s-a făcut studiu geo. Se pare că CNAIR nu este de acord: „Revizuirea și actualizarea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic, detaliilor de execuție și documentației de atribuire au fost realizate de către Arcadis Eurometudes S.A. în anul 2012. Studiul geotehnic a fost revizuit și actualizat în luna mai 2009, pe baza studiului inițial elaborat de SC Diwi Consult International Gmbh prin laboratorul geotehnic de gradul I INCDIF – „ISPIF BUCUREȘTI””. Iar valoarea contractului pentru studiul geo este de 287.000 de lei fără TVA.

Cireașa de pe tort

Un alt comentariu pe facebook, efectuat de Călin Crăciun menţionează că unele terenuri au fost expropriate, dar că există mari probleme legate de plata acestor terenuri: „Toate termenele date de politicieni legate de finalizarea variantei ocolitoare sunt simple fantezii. Proiectul a fost de la bun început, cam de prin 2009, construit pe date eronate și tot amânat. De atunci au recopiat și redatat din 2 în 2 ani un studiu de fezabilitate făcut prostește. Nici nu știau că există PUG și PUZ în anumite zone și că suprafețe care în actele lor figurau extravilane erau în realitate, oficial, intravilane, construibile. Am personal un astfel de teren, luat cu japca de stat – adică „expropriat”, dar fără ca CNAIR (CNADNR) să fi făcut vreo plată. Vor avea de plătit prețul real, al pieței de la data exproprierii, nu cel impus de ei arbitrar, plus dobânzile aferente pe mai mulți ani. Cazuri ca al meu sunt cu zecile. Rezultatul incompetenței funcționărești, al nesimțirii și al clientelismului politic la ocuparea funcțiilor. Nu mai pare imposibilă ideea că totul va fi lăsat din nou baltă și că statul va avea de plătit pe prostiile incapabililor pe care i-a angajat o sumă poate apropiată celei de finalizare a lucrărilor. Rezultatul firesc: și fără drum, și cu banii plătiți pe despăgubiri impuse de instanțe. O „românească” perfectă”.

„Nu pot fi despăgubiţi oamenii care au parcele sub centură decât după ce este făcut planul parcelar”

Comuna Livezeni va trebui să suporte costurile unui plan parcelar în valoare de 50.000 de euro, pe baza căruia vor fi despăgubiţi cei cărora le-au fost expropriate terenurile care se situează sub şoseaua de centură.

„Planul parcelar e cireaşa de pe tort pentru că, după ce nu avem niciun aspect pro pentru Livezeni, cei de la CNADR ne mai şi obligă să facem un plan parcelar care costă undeva la 50.000 de euro. Nu pot fi despăgubiţi oamenii care au parcele sub centură decât după ce este făcut acest plan parcelar. E o sumă destul de mare, care pe lângă reparaţii de drumuri şi toate aspectele neplăcute, va trebui suportată de Consiliul Local. Dar noi avem şi alte obligaţii… Eu nu înţeleg de ce nu s-a putut comanda acest plan parcelar înainte de proiectare, de către beneficiarul lucrării, şi atunci era totul în regulă. Din păcate, nu pot să fac promisiuni în legătură cu realizarea acestui plan parcelar deoarece Consiliul Local va decide unde vor merge sumele de la buget. Şi nu cred că e prioritate pentru comuna Livezeni planul parcelar înainte să am apă, canalizare, drumuri asfaltate etc. Să vedem, poate facem planul parcelar în regim propriu, fiindcă s-ar putea să angajăm un om cu experienţă în lucrările topografice, dar nu pot să fac promisiuni. Despăgubirea oamenilor cred că o va face CNADR, în niciun caz comuna Livezeni”, a concluzionat primarul comunei Livezeni, Bányai István.

Exproprierea, despăgubirea şi planurile parcelare

Într-adevăr, planurile parcelare trebuie efectuate cât mai rapid, fiind o condiţie pentru plata despăgubirilor către proprietarii expropriaţi.

Coridorul aferent Variantei de Ocolire Tîrgu Mureş a fost expropriat conform Hotărârii Guvernului nr. 378/2013 şi a fost înscris în Cartea Funciară, în totalitatea lui pe toate cele cinci U.A.T.-uri.

Referitor la plata despăgubirilor, în urma exproprierilor, cei de la CNAIR au precizat: „acestea sunt consemnate la CEC Bank, urmând ca expropriatorul să efectueze plata către titularii drepturilor de proprietate asupra imobilelor expropriate în termen de 90 de zile de la data emiterii hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirilor de către Comisia de verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real. Hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirilor se întocmeşte având la bază documente doveditoare ale dreptului de proprietate, inclusiv documentaţia cadastrală individuală aferentă terenului expropriat. Această documentaţie cadastrală individuală, potrivit regulamentului A.N.C.P.I. se poate întocmi numai acolo unde există planuri parcelare recepţionate de către O.C.P.I. Mureş, iar potrivit corespondenţei purtate cu O.C.P.I. Mureş, până la data de 30.04.2015 „nu au fost identificate planuri parcelare recepţionate de către O.C.P.I. Mureş, pe coridorul de expropriere Varianta ocolitoare a municipiului Tîrgu Mureş, pe drumul naţional DN 13 şi DN 15”.

În conformitate cu prevederile art. 7, alin (2) din Hotărârea Guvernului nr. 53/2011 „coridorul de expropriere trebuie suprapus peste planurile parcelare afectate de expropriere, întocmite conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv planurile de amplasament şi delimitare a imobilelor recepţionate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, prin unităţile sale teritoriale. În situaţia în care planurile parcelare nu au fost întocmite până la demararea procedurii de expropriere, comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar sunt obligate să întreprindă demersurile legale pentru întocmirea acestora cu celeritate”. În acest sens, au fost înaintate solicitări către Instituţia Prefectului Mureş pentru rezolvarea situaţiei, în conformitate cu prevederile articolului mai sus menţionat. În urma acestor demersuri, Instituţia Prefectului Mureş, a convocat mai multe întâlniri cu reprezentanţii U.A.T.-urilor: Corunca, Tîrgu Mureş, Livezeni, Sângeorgiu de Mureş şi Ernei. Până în prezent, singurul U.A.T. care a rezolvat în totalitate problema întocmirii şi avizării planurilor parcelare, în condiţiile reglementărilor prevăzute de către A.N.C.P.I., este Sângeorgiu de Mureş, iar pentru U.A.T. Ernei s-au întocmit şi avizat doar două planuri parcelare.

Din cauza acestei situaţii, au fost întocmite şi transmise noi solicitări către Instituţia Prefectului Mureş şi către Consiliul Judeţean Mureş, să acorde sprijin în rezolvarea situaţiei şi pentru celelalte U.A.T.-uri.

În prezent, se lucrează la întocmirea documentaţiilor cadastrale individuale acolo unde au fost avizate planurile parcelare”.

Despre centură…

Realizarea centurii rutiere ocolitoare a municipiului Tîrgu Mureș a fost propusă de diferiţi politicieni încă din 2004.

În octombrie 2014, premierul Victor Ponta și PSD inaugurau construcţia centurii Tîrgu Mureş. Lucrările au fost suspendate în 15 iunie 2015, din cauza procesului intentat de proprietarii unor imobile afectate de construcţia Variantei de Ocolire Tîrgu Mureş. Lucrările au fost reluate în data de 29 aprilie 2016. Dar, data de finalizare propusă prin contract a fost deja, demult, depăşită – 09 octombrie 2016.

Contractul iniţial de execuţie a Variantei de Ocolire Tîrgu Mureş a fost semnat în iunie 2014, antreprenorul lucrării fiind societatea Copisa Constructora Pirenaica S.A., cu o valoare a contractului de 1.370.160 de lei fără TVA. Proiectul este cofinanţat din POIM 2014 – 2020.

Lungimea centurii ocolitoare va fi de 11,643 km.

Pentru realizarea centurii există autorizaţie de mediu: acordul de mediu nr. 24 din data de 08.12. 2008 și avizul de mediu nr. 1755 din data de 15. 03. 2012.

Săptămânalul Punctul va realiza într-un număr viitor o analiză despre exproprieri și probleme concrete legate de acest subiect.

Titi Dălălău