36 de primării din Mureș n-au emis nicio autorizație de construire

Raportul guvernamental privind dinamica urbanistică la nivel local, elaborat pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, scoate la iveală o realitate care, în județul Mureș, ridică mai multe întrebări decât răspunsuri: în anul 2024, nu mai puțin de 36 de unități administrativ-teritoriale mureșene nu au emis nicio autorizație de construire. Vorbim de mai mult de o treime din totalul UAT-urilor județului, un procent care plasează Mureșul departe de imaginea unui județ activ din punct de vedere investițional.

Pe această lista a comunelor mureșene fără nicio autorizație de construire în 2024 intră geografic, aproape toate microregiunile județului. Din zona Câmpiei Transilvaniei figurează Băla, Sânpetru de Câmpie, Pogăceaua, Mădăraș, Miheșu de Câmpie, Grebenișu de Câmpie, Valea Largă, Tăureni, Sânger, Papiu Ilarian, Iclănzel, Cozma și Fărăgău. Din zona văii Mureșului apar Ogra, Bogata și Cucerdea. Din podișul Târnavelor sunt incluse Bichiș, Băgaciu, Bahnea, Suplac, Viișoara, Zagăr și Coroisânmărtin. Din zona Sovata–Praid–Niraj sunt prezente Crăciunești, Vețca, Fântânele, Neaua, Ghindari, Bereni, Măgherani și Chibed. La acestea se adaugă Aluniș, Suseni, Voivodeni și Glodeni, din zona Reghinului și, surprinzător pentru o destinație turistică cunoscută la nivel național, comuna Saschiz.

Indicatorul folosit de Ministerul Dezvoltării nu vizează doar locuințele particulare, ci include toate categoriile de construcții: clădiri rezidențiale, administrative, comerciale, hoteluri și alte tipuri de structuri.

Cu alte cuvinte, există 3 scenarii posibile:

1. În comunele cu zero autorizații nu s-a deschis, oficial, niciun șantier, nici pentru o casă, nici pentru un magazin, nici pentru o anexă gospodărească, nici pentru o investiție publică – un scenariu mai puțin probabil, însă nu e de exclus în totalitate, mai ales în zonele sărace.

2. Scenariul doi presupune că lucrări au avut loc, însă fără autorizare. Acest scenariu devine foarte plauzibil, deoarece birocrația legată de construcții este extrem de stufoasă și dă bătăi de cap inclusiv primăriilor din județ (vedem imediat de ce, la scenariul 3). Pe de altă parte, pentru beneficiari reprezintă o cheltuială semnificativă, care pentru o simplă casă de locuit trece de câteva mii de euro în faza de autorizare. Trebuie spus că acest scenariu e foarte probabil, mai ales coroborat cu următorul.

3. Al treilea scenariu e acela că lucrările s-au derulat cu autorizarea construcțiilor, însă cu prelucrarea dosarelor la nivelul Consiliului Județean, deoarece la nivelul primăriilor nu există niciun angajat cu competențe de urbanism (cei care avizează documentațiilor de construcție). Și acest scenariu este foarte probabil, însă o imagine de ansamblu e greu de conturat fără coroborarea tuturor actelor, lucru care e aproape imposibil de realizat.

Ce mai spune spune raportul guvernamental? 

Documentul Ministerului Dezvoltării oferă o interpretare prudentă, dar lipsită de echivoc. Pe de o parte, lipsa totală a autorizațiilor poate semnala absența cererii pentru construcții – un simptom direct al depopulării și al stagnării economice locale. Pe de altă parte, raportul recunoaște deschis că este posibil să vorbim despre un potențial blocaj administrativ sau despre absența unor investiții publice și private semnificative. Iar concluzia este una tranșantă: localitățile cu zero autorizări sunt, de cele mai multe ori, cele în care procesul de regenerare economică sau demografică este blocat, necesitând intervenții integrate de sprijin administrativ, investiții în infrastructură și reactivare economică.

Concluzii seci, care nu analizează din păcate în profunzime realitatea din teritoriu, așadar dilema rămâne – haos sau dezvoltare zero?