Aproape jumătate dintre studenții din România lucrează în timpul facultății

În ultimele luni, în dezbaterea publică din România a circulat intens un procent de 2,4%, preluat din datele Eurostat și prezentat drept ponderea studenților care lucrează în paralel cu facultatea. Cifra a generat reacții aprinse, inclusiv în rândul studenților, plasând România la coada unui clasament european condus de Olanda cu 74%, față de o medie UE de 25,4%. Problema este că datele Eurostat nu se referă la studenți, ci la toți tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani aflați în orice formă de educație formală, inclusiv liceeni și minori. Prin urmare, comparația și concluziile trase din ea sunt fundamental eronate.

Imaginea se schimbă radical când sunt analizate datele din raportul Eurostudent VIII, care se concentrează exclusiv pe categoria studenților. Potrivit acestui raport, aproape jumătate dintre studenții din România lucrează în timpul studiilor: 42% au lucrat pe tot parcursul semestrului primăvară-vară 2023, iar alți 6% au lucrat ocazional. Cu alte cuvinte, aproximativ unul din doi studenți este prezent pe piața muncii sub o formă sau alta, fie din necesitate financiară, fie pentru acumularea de experiență profesională.

Această realitate este confirmată și de reprezentanții organizațiilor studențești. Președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România subliniază că în marile centre universitare, unde costurile de întreținere sunt ridicate și oferta de locuri de muncă este mai generoasă, proporția studenților care lucrează este și mai mare. El atrage totodată atenția că studenții nu ar trebui să fie puși în situația de a munci pentru a supraviețui financiar pe parcursul studiilor și că, dacă totuși o fac, ar fi preferabil să lucreze în domenii relevante sau care le dezvoltă competențe transferabile.

Din perspectiva angajatorilor, structura rigidă a programelor universitare de licență reprezintă unul dintre principalele obstacole în calea implicării studenților pe piața muncii. Programele de masterat sunt mai permisive în această privință, motiv pentru care ponderea masteranzilor care lucrează este în general mai mare. Soluțiile identificate de specialiștii în resurse umane vizează parteneriate reale între universități și mediul de afaceri, flexibilizarea orarelor și extinderea ofertei de internshipuri.

În ceea ce privește volumul de muncă, studenții români în regim de frecvență redusă alocă în medie 34 de ore pe săptămână activității plătite, plasând România în primele cinci țări europene la această categorie, după Malta. La nivel general, un student român dedică săptămânal 15 ore muncii plătite și 38 de ore studiului, în timp ce studenții de la frecvență redusă ajung la un total de 62 de ore pe săptămână combinate între studiu și muncă.

România se remarcă și prin ponderea ridicată a studenților fără nicio experiență de muncă înainte de facultate: 66% dintre studenți nu avuseseră un job oficial înainte de a intra în învățământul superior, față de o medie de 41% la nivelul țărilor incluse în studiul Eurostudent și față de doar 13% în Islanda, țara cu cel mai mare grad de integrare timpurie a tinerilor pe piața muncii.