Azomureș, vândut la 46 de mil. de euro, deși doar patrimoniul valorează de aproape trei ori mai mult

Unul dintre cele mai mari și mai cunoscute obiective industriale din Târgu Mureș, combinatul chimic Azomureș, este pe cale să schimbe proprietarul. Activele de producție ale platformei urmează să fie preluate de Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, după șase luni de negocieri cu grupul elvețian Ameropa, care deține în prezent combinatul printr-o societate-holding.

Tranzacția trebuie aprobată de acționarii Romgaz, convocați într-o adunare generală pentru a valida acordul de transfer al activității. Pentru oraș și pentru județ, miza e considerabilă: vorbim despre o platformă industrială cu sute de angajați și cu un rol important în economia locală.

Ce vrea să facă Romgaz cu fabrica

Logica preluării este una de integrare pe verticală. În loc să vândă gazul ca simplă materie primă, Romgaz vrea să îl transforme, chiar aici la Târgu Mureș, în produse cu valoare mai mare: amoniac, uree, acid azotic, îngrășăminte complexe și melamină.

Estimările companiei arată că, dacă ar funcționa la capacitate maximă, platforma de la Azomureș ar putea acoperi în jur de 90% din necesarul pieței naționale de îngrășăminte chimice. Conducerea Romgaz mizează și pe un efect de echilibrare: atunci când prețul gazului scade și veniturile din vânzarea lui se subțiază, materia primă mai ieftină ar putea susține producția de îngrășăminte. Compania avertizează totuși că acest mecanism nu este nici automat, nici garantat.

Când repornește combinatul

Vestea care îi interesează cel mai mult pe mureșeni privește calendarul. Prima producție sub conducerea Romgaz nu este așteptată mai devreme de a doua jumătate a anului 2027.

Motivul ține de o reglementare recentă, adoptată în primăvara acestui an, care obligă Romgaz să direcționeze gazul pe care îl produce către consumatorii casnici până la finalul lunii martie 2027. Practic, compania recunoaște că, până atunci, nu dispune realist de volume proprii de gaz pe care să le poată folosi pentru repornirea fabricii.

La acest obstacol se adaugă și o constrângere de personal: legislația limitează angajările în companiile de stat care nu au o creștere preconizată a veniturilor, iar primele venituri de la Azomureș sunt așteptate abia după repornirea producției.

Cât costă și cât valorează, de fapt

Prețul plătit pentru activele de producție este de aproximativ 46,5 milioane de euro, la care se adaugă valoarea consumabilelor și cheltuielile de funcționare din perioada de tranziție.

Cifra spune o poveste interesantă: la sfârșitul anului 2024, doar terenurile și construcțiile combinatului erau evaluate contabil la circa 126 de milioane de euro, adică de aproape trei ori mai mult decât suma plătită pentru active. Diferența reflectă starea tehnică a instalațiilor și riscurile pe care noul proprietar și le asumă.

O bună parte dintre instalațiile platformei au fost construite între 1968 și 1981, iar modernizările s-au făcut, de-a lungul timpului, doar punctual. Înainte de tranzacție au fost realizate zece rapoarte de evaluare, de către firme specializate, care au analizat procesele de producție, starea echipamentelor și conformitatea de mediu, însă concluziile detaliate nu au fost făcute publice.

Factura de mediu, peste prețul de achiziție

Cel mai apăsător capitol este însă cel ecologic. Azomureș nu și-a atins doi dintre cei patru indicatori privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon asumați pentru 2025, ceea ce a atras o penalizare de 20% din certificatele de emisii alocate gratuit pentru perioada 2026–2030.

Planul de tranziție verde al platformei presupune investiții estimate la aproape 478 de milioane de euro până în 2031, o sumă care depășește prețul plătit pe active și care se adaugă unui program de investiții deja foarte amplu al companiei.

Pe fundal, o companie în formă

Preluarea Azomureșului vine într-un moment în care Romgaz stă bine financiar, dar cu presiuni operaționale. În primele trei luni ale acestui an, compania a obținut un profit net de 973 de milioane de lei, în ușoară creștere față de anul anterior, însă cifra de afaceri a scăzut cu 10%, până la 2,14 miliarde de lei, pe fondul livrărilor mai mici de gaze și al obligației de a vinde majoritatea volumelor la prețuri reglementate.

În paralel, Romgaz are de dus și unul dintre cele mai mari proiecte energetice din România, exploatarea de gaze Neptun Deep din Marea Neagră, dezvoltată împreună cu OMV Petrom. Pe bursă, acțiunile companiei s-au dublat față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru Târgu Mureș, dilema care rămâne este dacă noul proprietar, cu spatele asigurat de stat, va reuși ce nu a reușit pe deplin proprietarul anterior: repornirea durabilă a unuia dintre simbolurile industriale ale orașului.