Birocratizarea digitală la examenul auto. În anii 80 se dădeau 3 probe într-o zi, acum nu se mai poate

În anii ‘80-‘90, un candidat la examenul pentru permisul de conducere putea susține toate cele trei probe într-o singură zi – examen scris, traseu cu conducere (inclusiv pe timp de noapte) și poligon. Astăzi, în plină eră digitală, mureșenii care vor să obțină permisul se lovesc de întârzieri de săptămâni între examenul teoretic și cel practic, o situație care generează costuri suplimentare și frustrare. De ce?

Digitalizarea implementată prost

Paradoxul sistemului actual constă în faptul că, deși procesul a fost parțial digitalizat prin introducerea programărilor online și a calculatorului pentru examinarea teoretică – o schimbare implementată de mai bine de 10 ani – legătura directă între cele două etape ale examinării s-a rupt complet. Dacă în trecut un candidat își cunoștea rezultatul la scris și putea trece imediat la probele de traseu și poligon, astăzi trebuie să aștepte reprogramarea.

Cele 3 probleme. 1 – Centralizarea absurdă

Prima problemă cu care se confruntă mureșenii este centralizarea. Examenul teoretic se poate susține exclusiv la Târgu Mureș, pentru toți candidații din județul Mureș. Aceasta înseamnă că elevii din localități precum Reghin, Târnăveni, Luduș sau Sighișoara trebuie să se deplaseze la reședința de județ, indiferent de distanță. Deși la buletine se pot primii dosare în 17 ghișee din județ, la permise nu se poate.

Problema 2 – Ruperea probelor una de cealaltă

A doua problemă, mult mai gravă, vizează diferențele de timp între cele două examene. Dacă în anii 80-90 toate probele se desfășurau consecutiv, în aceeași zi, acum pot trece săptămâni între examenul teoretic și cel practic. Se punea grila, vedeai instant dacă ești admis sau respins. Acum, digital, se pare că „nu se mai poate”.

Din această cauză, în perioada de vârf, unii candidați au așteptat (după promovarea examenului scris) chiar și șase luni pentru programarea la proba practică. Situația s-a ameliorat ușor în ultima perioadă, intervalul rămânând totuși de câteva săptămâni.

Problema 3 – Programarea la examen

A treia problemă ține de sistemul de programare a examenului teoretic. Școlile de șoferi trebuie să intre într-un program online pentru a-și înscrie elevii la examenul teoretic, dar adesea nu găsesc locuri libere disponibile. Iar programarea nu poate fi făcută decât după încheierea completă a școlarizării cursantului – atât partea teoretică, cât și orele de condus.

Rezultatul? Apar săptămâni întregi de la finalizarea cursurilor până la susținerea primului examen. În acest interval, mulți candidați uită noțiunile învățate și sunt nevoiți să ia ore suplimentare de pregătire, ceea ce înseamnă costuri adiționale.

Înainte

Comparativ, în anii 80-90, sistemul funcționa mult mai simplu, chiar dacă tehnologia era rudimentară. Candidatul se pregătea la școala de șoferi, era programat pentru o anumită zi, iar în acea zi susținea toate cele trei probe: examen scris pe hârtie, poligon și traseu urban care includea obligatoriu și o porțiune de condus noapte. La sfârșitul zilei, știa dacă a promovat sau nu.

Să nu uităm că vorbim de elevi, care fiind novici, nu au automatismele adânc înrădăcinate, deci pot uita mai ușor. Singurii câștigători par să fie școlile de șoferi, la care candidații adesea apelează pentru ore suplimentare (contra cost) chiar înainte de examen, care altminteri n-ar fi fost necesare. „Noroc” cu digitalizarea!