Locuitorii județului Mureș care au nevoie de pașaport sau de servicii de permise auto și înmatriculări se confruntă cu timpi de așteptare mai lungi pentru obținerea unei programări și un drum mai lung pentru depunerea actelor. În plus, ghișeele de la Târgu Mureș se aglomerează inutil de populația din tot județul. De ce? Hai să vedem.
Unde se depun actele pentru obținerea cărții de identitate?
Pentru eliberarea cărților de identitate funcționează 17 ghișee ale serviciilor de evidență a persoanelor răspândite în tot județul. Dacă aveți nevoie de programare, o listă cu toate ghișeele o găsiți aici și include următoarele localități:
Târgu Mureș
Luduș
Reghin
Sighișoara
Sovata
Târnăveni
Iernut
Nadeș
Sărmașu
Acățari
Miercurea Nirajului
Deda
Ungheni
Sângeorgiu de Pădure
Hodac
Râciu
Ibănești
Așadar 17 ghișee, iar conform Hub-ului MAI, oricine se poate programa la oricare din ele (e nevoie de programare online), indiferent de adresa de domiciliu. Așadar dacă cineva se grăbește, poate căuta ghișeul cel mai puțin aglomerat, pe când dacă altcineva nu se grăbește dar vrea să facă un drum cât mai scurt, îl poate selecta pe cel mai apropiat. Dar asta e valabil doar pentru buletine, nu și pentru pașapoarte, permise și înmatriculări auto.
Unde se depun actele pentru pașapoarte, permise și înmatriculări auto?
Pentru pașapoarte e „cel mai simplu”: există un singur punct de lucru unde cetățenii din Mureș pot depune actele, mai exact la Târgu Mureș, la sediul din str. Călărașilor, care funcționează exclusiv cu programări online prin platforma hub.mai.gov.ro.
Situația este relativ similară și la Serviciul de Permise și Înmatriculări Auto, cu mențiunea că aici există un birou suplimentar la Reghin. Și aici toate operațiunile de înmatriculare, preschimbare a permiselor de conducere și programare pentru examenele auto se realizează exclusiv pe bază de programare online.
De unde dilema?
Aspectul care ridică semnele de întrebare este că:
– În toate cazurile – buletine, pașapoarte, permise și înmatriculări – pentru partea de primire a documentelor e nevoie strict de o infrastructură IT minimală, cu acces securizat la internet și câțiva funcționari care să o opereze.
– Cărțile de identitate oricum nu se emit în toate locațiile unde se primesc documente, ci se emit centralizat și se trimit prin poștă (cu opțiunea beneficiarului să le ridice de la ghișeu când sunt gata), exact la fel ca în cazul pașapoartelor, permiselor de conducere sau plăcuțelor și documentelor de înmatriculare auto.
Și atunci, ne punem fireștile întrebări: de ce în cazul buletinelor Statul poate asigura 17 ghișee pentru județul Mureș, iar pentru celelalte servicii perfect comparabile, nu? De ce trebuie să vină toată populația județului la Târgu Mureș, în unele cazuri de la zeci de kilometri, doar ca să depună niște acte? De ce trebuie generat trafic inutil și de ce trebuie aglomerată inutil reședința de județ, zi de zi?
Asociațiile de proprietari din județul Mureș nu mai pot plăti online facturile la întreținere prin intermediul aplicației e-bloc.ro, după ce Banca Națională a României a dispus suspendarea funcționării platformei. Decizia afectează și pe mureșenii care foloseau serviciul pentru a achita lunar costurile de întreținere.
Reprezentanții BNR spun că e-bloc, una dintre cele mai populare soluții de plată online pentru asociațiile de proprietari, nu mai funcționează din cauza faptului că firma operatoare nu deține autorizația necesară pentru a gestiona tranzacții financiare de această amploare.
Suspendarea vine după ce compania care opera aplicația e-bloc a solicitat BNR o excepție pentru a continua activitatea fără licență specifică. Însă banca centrală a respins cererea și a stabilit condiții clare pentru reluarea serviciului. Asociațiile de proprietari trebuie să revină la plata numerar la casierie sau la transferul bancar direct în contul asociației.
BNR asigură că toate tranzacțiile executate până la momentul suspendării vor fi procesate normal. Asociațiile de proprietari nu pierd bani și nici nu li se vor bloca sumele cu care au făcut plățile prin platformă.
Aplicația e-bloc.ro era folosită în 2021 de aproximativ 16.000 de asociații de proprietari din 150 de orașe din România. Serviciul va putea fi reluat doar după ce firma operatoare va obține autorizația necesară ca instituție de plată sau va încheia un parteneriat cu un furnizor deja autorizat de BNR.
Într-un moment istoric pentru motorsportul românesc, România va participa pentru prima dată cu o echipă națională la prestigiosul Raliu Monte-Carlo Istoric din 2026, un eveniment ce marchează 90 de ani de la victoria legendară a pilotului Petre Cristea în această competiție iconică.
Unul dintre oamenii-cheie ai acestei aventuri automobilistice este Levente Kovács, un pilot originar din Târgu-Mureș, care va reprezenta România alături de copilotul său, Adrian Nicolau, la bordul unui Ford Escort Mk1 din 1968, într-unul dintre cele cinci echipaje oficiale ale naționalei.
O premieră pentru România
Federația Română de Automobilism Sportiv (FRAS) a confirmat formarea echipei „Petre Cristea Heritage Rally Team Romania – 90 Years”, alcătuită din cinci echipaje de mașini istorice, care vor concura la ediția Rallye Monte-Carlo Historique 2026. Echipajele au fost prezentate oficial la Țiriac Collection, într-un eveniment ce a adus în prim-plan tradiția bogată a automobilismului românesc.
Participarea României are un caracter simbolic puternic: ea marchează un secol aproape întreg de la performanța unică obținută de Petre Cristea în 1936, atunci când acesta câștiga Raliul Monte Carlo, devenind primul (și până acum singurul) român care a reușit această victorie extraordinară.
Levente Kovács – din Târgu-Mureș pe scena internațională
Figura lui Levente Kovács este esențială în proiectul național. Târgumureșeanul se alătură acestei echipe cu experiența sa în competițiile de raliuri istorice, fiind recunoscut în cercurile pasionaților de motorsport ca un competitor dedicat și pregătit să ducă steagul României pe traseele montane dificile spre Monaco.
Provocările Raliului Monte-Carlo Istoric
Raliul Monte-Carlo Istoric nu este o cursă obișnuită de viteză, ci o probă de regularitate care testează navigația, consistența și disciplina participanților pe parcursul a mii de kilometri, pe trasee complicate, adesea pe timp de noapte.
Startul este programat pentru 1 februarie 2026, iar mașinile istorice vor parcurge aproximativ 3.000 de kilometri prin Europa înainte de a ajunge în Monte-Carlo – o adevărată odisee automobilistică.
O mândrie locală și națională
Implicarea lui Levente Kovács în echipa națională de la Monte-Carlo nu este doar o realizare personală, ci și un simbol al valorii sportivilor români în competiții internaționale. Faptul că un pilot din Târgu-Mureș participă în premieră într-o echipă oficială românească adaugă un strat de mândrie locală poveștii automobilismului de performanță din România.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a actualizat recent schema de ajutor de stat și de minimis destinată sprijinirii IMM-urilor din regiunile afectate de tranziția energetică — un pas important în asigurarea continuității finanțărilor pentru firmele mici și mijlocii care trebuie să se adapteze la economia verde și la restructurarea industriilor tradiționale. (DCBusiness)
Buget majorat: aproape 960 de milioane de euro
Conform Ordinului publicat în Monitorul Oficial, bugetul total al schemei a fost majorat la 958,7 milioane de euro, fiind finanțat atât din Fondul pentru Tranziție Justă, cât și din bugetul de stat. Din această sumă:
909,3 milioane de euro sunt alocați ca ajutor de stat regional pentru investiții de mare anvergură;
49,4 milioane de euro sunt alocați ca ajutor de minimis pentru proiecte mai mici și cu proceduri de accesare simplificate.
Această actualizare clarifică cadrul financiar și legal al schemei, oferind predictibilitate pentru companii și autorități.
Fereastra de accesare a fondurilor și beneficiari
Banii sunt concentrați în special în primii ani ai programului (2024–2025), ceea ce stimulează IMM-urile să pregătească și să depună proiecte într-un termen relativ scurt.
Schema actualizată estimează că vor beneficia circa 530 de IMM-uri, iar sprijinul financiar vizează:
investiții productive;
diversificarea activităților economice;
modernizarea capacităților de producție;
crearea și menținerea locurilor de muncă.
Regiunile vizate: focus pe tranziția energetică
Sprijinul financiar este destinat întreprinderilor din județele cele mai afectate de tranziția energetică și de restructurarea industriilor tradiționale:
Gorj
Hunedoara
Dolj
Galați
Prahova
Mureș
Aceste regiuni se confruntă cu impactul închiderii capacităților pe cărbune, decarbonizării și restructurării sectoarelor economice poluante, având nevoie de instrumente eficiente pentru redresare economică și socială.
Un instrument esențial pentru adaptare economică
Deși ordinul este de natură tehnică, el este crucial pentru deblocarea fondurilor și continuarea apelurilor de proiecte, asigurând plata către beneficiari și stabilirea unui cadru clar de implementare. Sprijinul nu doar stimulează investițiile, ci și compensează economic pentru pierderile legate de tranziția către economie verde și sustenabilă.
Schema face parte din Programul Tranziție Justă 2021–2027, un instrument major destinat atenuării efectelor sociale, economice și de mediu ale tranziției către neutralitatea climatică în regiuni cu activități intens poluante.
Aceasta se aliniază cadrului european al Fondului pentru Tranziție Justă, din care România este beneficiară, având alocate miliarde de euro pentru reconversia economică și crearea de oportunități noi de creștere în comunitățile afectate.
Inspectoratul Școlar Județean Mureș a aprobat procedura operațională privind studiul limbii și literaturii materne, al istoriei și tradițiilor minorităților naționale, precum și al educației muzicale în limba maternă, care va intra în vigoare din anul școlar 2026-2027.
Potrivit documentului aprobat de Consiliul de Administrație al ISJ Mureș, părinții sau tutorii legali ai elevilor aparținând minorităților naționale pot solicita înscrierea copiilor la aceste discipline, indiferent de limba de predare a școlii frecventate.
Calendarul stabilit prevede ca până pe 9 ianuarie 2026 directorii și profesorii diriginți să informeze părinții despre posibilitatea studierii acestor discipline. Cererile de înscriere pot fi depuse până pe 15 ianuarie 2026, atât în format fizic la secretariatul școlii, cât și prin email.
Procedura precizează că odată exprimată opțiunea, studiul limbii materne devine obligatoriu pe tot parcursul ciclului de învățământ. Elevii pot începe studiul în orice an școlar, inclusiv la nivelul grupei de începători, chiar dacă nu cunosc limba maternă și doresc să o studieze.
La nivelul unei localități pot fi organizate grupe de studiu formate din elevi din mai multe unități de învățământ, pe baza colaborării între școli și cu consultarea inspectorului școlar responsabil de minoritatea respectivă.
Pentru limba rromani sunt prevăzute dispoziții speciale, studiul putând începe în orice an, fără condiționarea existenței unui domiciliu stabil în localitate, iar orele pot fi introduse la nivelul oricărei clase, inclusiv pentru elevii care nu cunosc limba și doresc să o învețe.
Rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, Leonard Azamfirei, a participat luni la consultările dintre premierul Ilie Bolojan și Biroul Permanent al Consiliului Național al Rectorilor (CNR), desfășurate la Palatul Victoria.
Întâlnirea a avut loc ca răspuns la solicitarea CNR de a discuta despre bugetul educației și cercetării pentru anul 2026. Discuțiile s-au concentrat pe construcția bugetului și pe participarea învățământului universitar la efortul de reducere a cheltuielilor publice prevăzut în proiectul de lege privind măsurile administrative pentru eficientizarea administrației publice, aflat în procedura transparenței decizionale.
Premierul Bolojan a explicat că propunerile legislative care vizează și învățământul superior au scopul de a continua reducerea cheltuielilor bugetare structurale în contextul economic dificil, România fiind nevoită să diminueze deficitul bugetar.
Reprezentanții Consiliului Național al Rectorilor și-au exprimat disponibilitatea de a participa la efortul de reducere a cheltuielilor, subliniind că universitățile au făcut deja economii semnificative în 2025 prin creșterea normei didactice, reducerea numărului de posturi și diminuarea tarifelor la plata cu ora. Aceștia au cerut însă ca optimizarea cheltuielilor să se realizeze flexibil, adaptat la realitățile din sistem și în conformitate cu principiile autonomiei universitare.
În cadrul întâlnirii a fost discutat și stadiul proiectelor finanțate prin PNRR, aflate în implementare la nivelul instituțiilor de învățământ superior.
La propunerea premierului, consultările vor continua printr-un grup de lucru constituit la nivelul Ministerului Educației și Cercetării, cu participarea reprezentanților CNR.
Pe lângă Leonard Azamfirei în calitate de vicepreședinte CNR, la întâlnire au mai participat Sorin Mihai Cîmpeanu, președintele CNR, Mihnea Cosmin Costoiu, secretar general, precum și alți vicepreședinți și rectori ai principalelor universități din țară.
Unitatea Militară 01016 din Târgu Mureș a lansat o procedură de achiziție publică în valoare de peste 2,8 milioane de lei pentru încheierea unui acord-cadru destinat furnizării de servicii de transport aerian de pasageri pe o perioadă de 24 de luni. Anunțul de participare vizează achiziționarea de bilete de avion pentru deplasările demnitarilor, salariaților și delegaților unității militare mureșene.
Conform documentației publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), valoarea maximă estimată a acordului-cadru este de 2,81 milioane lei, procedura fiind deschisă și având termen limită de depunere a ofertelor până pe 17 februarie 2026. Contractul va fi valabil timp de 24 de luni de la data intrării în vigoare.
Unitatea militară din Târgu Mureș intenționează să încheie acordul-cadru cu primii 10 operatori economici ale căror oferte au obținut cel mai bun preț, numărul minim acceptat fiind de 3 operatori economici. Criteriul de atribuire aplicat va fi prețul cel mai scăzut, iar ulterior vor fi atribuite contracte subsecvente prin reluarea competiției între operatorii economici semnatari. Serviciile vor acoperi atât clasa economic, cât și clasa business, aceasta din urmă doar în condițiile solicitării exprese și pentru personalul care poate beneficia de aceste servicii, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 518/1995.
O cerință esențială pentru operatorii economici care doresc să participe la această procedură este aceea de a fi membri sau agenți acreditați IATA (Asociația Internațională de Transport Aerian). Ofertanții trebuie să dovedească capacitatea de exercitare a activității profesionale prin certificat ONRC din care să reiasă că derulează activități economice în condiții de legalitate și că obiectul lor de activitate corespunde obiectului procedurii de achiziție.
Aurora Boreală este un fenomen optic ce constă într-o strălucire intensă și a putut fi observată pe cerul nocturn din Mureș, în această seară. Aurora apare în mod obișnuit atât ca o strălucire difuză, cât și ca o cortină extinsă în spațiu orizontal.
Aurora Boreală, cunoscută și sub numele de Aurora Polară, este un spectacol natural care se desfășoară în cerul nopții în regiunile polare ale Pământului. Acest fenomen are loc atunci când particulele încărcate electric ale vântului solar interacționează cu atmosfera Pământului. Aurora Boreală apare în emisfera nordică, în timp ce cea australă, cunoscută sub numele de „Aurora Australă”, se desfășoară în emisfera sudică.
Primul transplant de cord din România a fost efectuat la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant (IUBCvT) din Târgu Mureş, beneficiarul fiind un tânăr în vârstă de 19 ani din judeţul Bistriţa-Năsăud, care era internat din luna octombrie a anului trecut, a anunţat, luni, doctorul Horaţiu Suciu, şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară.
„În cursul zilei de duminică s-a reuşit efectuarea unui transplant cardiac, primul din această din acest an, la Institutul Inimii din Târgu Mureş. Beneficiarul a fost un tânăr în vârstă de 19 ani din judeţul Bistriţa, un tânăr, internat în clinica noastră încă din luna octombrie a anului trecut, cu insuficienţă cardiacă în stadiu avansat, ireductibil, motiv pentru care, la începutul lunii decembrie, i s-a implantat un dispozitiv de asistare circulatorie pentru a-l menţine în viaţă până la apariţia unui transplant. Acest lucru s-a reuşit în cursul serii trecute, datorită unui donator aflat în moarte cerebrală la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti Floreasca, un tânăr vârstă de 22 de ani, victima unui accident rutier. O echipă de medici din Clinica de Chirurgie Cardiovasculară din Târgu Mureş s-a deplasat în cursul zilei de ieri la Bucureşti. Prelevarea a avut loc în cursul după-amiezii şi în cursul serii, mai precis la ora 21:00, cordul a ajuns la Târgu Mureş. Intervenţia a durat aproximativ cinci ore şi s-a încheiat cu succes”, a declarat presei, luni, doctorul Horaţiu Suciu.
El a subliniat că pentru efectuarea intervenţiei a fost necesar un efort extraordinar, întrucât „nu a fost un transplant obişnuit”.
„A fost un transplant care a demonstrat, încă o dată, o mobilizare extraordinară a tuturor medicilor, a tuturor instituţiilor implicate în îngrijirea pacienţilor, atât colegii de la Bucureşti, cât şi cei de la Târgu Mureş, şi vreau să subliniez în mod deosebit mobilizarea extraordinară a a piloţilor care au condus aceste aeronave de la Târgu Mureş la Bucureşti şi înapoi, în condiţii meteorologice extraordinar de dificile. Suntem conştienţi de riscurile pe care şi le-au asumat, atât piloţii, cât şi colegii noştri care au zburat efectiv în aceste condiţii pentru a salva o viaţă. Ne bucurăm, de asemenea, că acest tânăr are şansa la viaţă şi, aşa cum spun eu de multe ori, nimic nu este întâmplător. Ne bucurăm că la Târgu Mureş am reuşit să facem acest transplant, să demonstrăm încă o dată, dacă mai era nevoie, că medicina de performanţă se poate face şi în Târgu Mureş”, a subliniat dr. Horaţiu Suciu.
Doctorul a transmis şi un cuvânt de mângâiere pentru familia îndoliată a tânărului donator, „care a avut tăria de a trece peste această grea pierdere cu gândul de a salva o viaţă”.
„Acest lucru trebuie să ne dea de gândit la toţi şi să ne facă să devenim mai atenţi la suferinţa altora, pentru că nimic nu este mai important decât a salva vieţi”, a afirmat acesta.
Echipa medicală s-a deplasat de la Târgu Mureş la Bucureşti şi retur cu un elicopter BlackHawk, din dotarea IGSU, pilotat de comandantul Traian Cârstoiu.
„Lucrurile au mers bine, dar, repet, a fost o perioadă destul de mare de incertitudine dacă se zboară, dacă nu se zboară şi acest lucru, mai ales în condiţiile unui receptor instabil, dinamic, aflat în stadiu avansat de insuficienţă cardiacă în sala de operaţie. Aceste lucruri pot să coste”, a precizat dr. Suciu.
În privinţa situaţiei transplanturilor din România, doctorul Horaţiu Suciu consideră că „nu este una neapărat care să ne facă mândri”.
„Este o scădere semnificativă a donării România şi, pe cale de consecinţă, şi numărul de transplanturi este mai redus. Lista de aşteptare este într-o permanenţă schimbare, din păcate, se adaugă pacienţi, mai şi dispar de pe lista de aşteptare, din păcate, din cauze naturale. Timpul mediu de aşteptare în clinica noastră pentru un transplant în cazurile pacienţilor adulţi este undeva de un an, un an şi jumătate. Repet, sunt pacienţi care sunt în stadiul avansat de insuficienţă cardiacă. Pentru cei care au indicaţie de transplant, pentru o parte dintre ei, am reuşit să introducem în practica curentă aceste implantări de dispozitive de asistare a circulaţiei, cum a fost şi la tânărul pe care l-am transplantat aseară, dispozitive care au rolul de a menţine pacientul în viaţă şi cu calitate relativ bună a vieţii până la momentul transplantării”, a mai spus dr. Horaţiu Suciu.
Medicul a mai subliniat că s-a observat o scădere a numărului de donatori, lucru care trebuie să dea de gândit tuturor. AGERPRES
Valoarea pagubelor provocate în special de urşi, dar şi de lupi, se ridică la 4.403.872 lei în anul 2025, în creştere faţă de anii anteriori, a anunţat, luni, Direcţia Judeţeană de Mediu (DJM) Mureş.
„În anul 2025, la Direcţia Judeţeană de Mediu Mureş au fost înregistrate 620 de dosare de despăgubire pentru pagubele produse de urşi şi lupi animalelor domestice, culturilor agricole şi autovehiculelor, 23 de pagube fiind produse de specia lup. Numărul dosarelor de pagube este mai mare faţă de anii anteriori, mai exact se înregistrează o creştere cu 36% faţă de anul 2024 şi cu 41% faţă de anul 2023. Valoarea pagubelor se ridică la 4.403.872 lei, din care până la ora actuală s-au achitat 2.499.007 lei, pentru restul plăţilor fiind solicitat buget. În perioada următoare se vor efectua noi plăţi. De asemenea, şi valoarea pagubelor a înregistrat o creştere semnificativă faţă de anii precedenţi, cu 22% faţă de anul 2024 şi 57 % faţă de anul 2023”, a arătat Direcţia Judeţeană de Mediu Mureş, într-un comunicat de presă.
Potrivit DJM Mureş, cele mai multe pagube au fost produse pe raza comunelor Ideciu de Jos, Aluniş, Chiheru de Jos, Brâncoveneşti, Băla, Deda, Albeşti, Apold, Daneş, Saschiz, Suplac, Coroisînmartin, Zagăr, Găleşti, Vănători, Hodoşa, Eremitu, Ruşii Munţi, Bălăuşeri, Fântânele, a oraşelor Sighişoara şi Sovata.
„Din totalul celor 620 dosare de pagube înregistrate, pentru 17 solicitări s-au emis decizii de neacordare a despăgubirii (motivele respingerii fiind nerespectarea termenelor, condiţiilor şi lipsa unor documente prevăzute de procedura specifică). Din rapoartele transmise, nouă exemplare de urs au fost ucise accidental de maşini sau tren. Proprietarii maşinilor avariate nu au fost despăgubiţi deoarece pe drumuri sunt montate indicatoare de avertizare referitoare la animalele sălbatice”, a informat DJM Mureş.
În baza Legii nr. 242 din 26 iulie 2024, conform aceleiaşi surse, judeţul Mureş are 43 de urşi în cota de prevenţie, repartizate pe 37 de fonduri cinegetice, conform raportărilor transmise de către gestionarii fondurilor cinegetice, fiind recoltate toate cele 43 de exemplare.
„De asemenea, au fost recoltaţi şi 12 urşi pe nivel de intervenţie, din cele 55 de exemplare care reprezintă nivel de intervenţie la nivel naţional. Totodată, în baza OUG nr. 81/2021, au fost eutanasiaţi 10 urşi, iar alţi doi au fost recoltaţi”, a mai transmis DJM Mureş.
Efectivele de urs evaluate în primăvara anului trecut pe Fondurile cinegetice din judeţul Mureş sunt de 1.543, cu mult peste numărul optim de urşi care este în jur de 250, iar, potrivit studiului efectuat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” Braşov, în judeţul Mureş sunt 873 de indivizi.
„Începând cu acest an, numărul de exemplare de urs brun care reprezintă nivelul de prevenţie şi repartiţia pe fonduri cinegetice se stabilesc până la data de 15 mai a fiecărui an, prin ordin de ministru, pe baza studiului privind analiza probelor genetice, stabilirea numărului minim de indivizi la nivel naţional, a diversităţii genetice şi a structurii populaţionale”, au precizat reprezentanţii DJM Mureş. AGERPRES
Anul 2026 se anunță un an important pentru rețeaua de infrastructură rutieră din România, în special pentru Transilvania. Conform unei relatări publicate de presa din Ungaria și preluată de publicația Economedia.ro, în acest an ar putea fi date în folosință noi tronsoane de autostrăzi ce vor facilita accesul spre și dinspre regiunile transilvane. (Economedia.ro)
Tronsoane importante pentru Transilvania
Printre tronsoanele care ar putea fi finalizate în 2026 se numără segmente importante ale:
Autostrăzii A3 (Autostrada Transilvania) – inclusiv tronsonul Poarta Sălajului–Zimbor și secțiuni între Zimbor–Nădășelu și Chiribiș–Suplacu de Barcău, care vor conecta mai bine nordul Transilvaniei.
Un scenariu optimist prezentat de surse prevede că, până la finalul anului, circulația va fi deschisă pe un coridor continuu de Autostradă Transilvania, ce va lega frontiera cu Ungaria de zona interiorului Transilvaniei, ceea ce va scurta considerabil timpul de călătorie în unele dintre cele mai dinamice regiuni.
Impact regional și accesibilitate
De asemenea, se preconizează că până la sfârșitul anului 2026, circulația rutieră va putea fi asigurată cu patru benzi pe o distanță extinsă, de la Poarta Sălajului până în zona Ținutului Secuiesc, noduri deosebit de importante pentru mobilitatea regională.
Contextul mai larg al infrastructurii rutiere
Lucrările de infrastructură din Transilvania sunt parte a unui efort mai amplu de dezvoltare a rețelei de autostrăzi din România, care include atât proiecte istorice întârziate – precum Autostrada Transilvania începută acum peste două decenii – cât și planuri moderne de conectare a regiunilor cu granițele externe ale țării.
Piața imobiliară din România a înregistrat peste 628.000 de tranzacții în anul 2025, conform datelor centralizate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Județul Mureș s-a situat pe locul 16 la nivel național, cu 12.460 de imobile tranzacționate pe parcursul anului.
Clasamentul național este dominat de București, cu peste 105.000 de tranzacții, urmat de Ilfov cu aproape 47.000 și Cluj cu aproximativ 30.750. Timiș și Brașov completează primele cinci poziții, cu câte aproximativ 29.600, respectiv 28.650 de vânzări.
În luna decembrie 2025, la nivel național s-au înregistrat 56.203 tranzacții imobiliare. În județul Mureș, au fost vândute 1.422 de proprietăți, din care 503 terenuri intravilane cu construcții, 361 unități individuale de locuit, 283 terenuri agricole extravilane, 262 terenuri intravilane fără construcții și 13 terenuri extravilane neagricole.
La nivel regional, Mureșul se situează sub Brașov sau Cluj, dar peste județe precum Sibiu, care a înregistrat doar 8.480 de tranzacții anuale, Harghita cu 8.442 sau Alba cu 7.067.
Cele mai puține tranzacții imobiliare din țară au fost înregistrate în Teleorman, cu doar 723 de vânzări pe tot parcursul anului 2025, urmat de Covasna cu 4.073 și Sălaj cu 4.585.
România se mândrește din nou cu o performanță excepțională pe scena educațională internațională. Un tânăr din Târgu Mureș, Máthé David, în vârstă de doar 16 ani, a reușit să obțină Aurul și Locul I la nivel mondial, ca membru al echipei României, în cadrulOlimpiadei Internaționale Multidisciplinare IZHO 2026 desfășurate în Kazakhstan.
Elev în prezent în clasa a X-a, Máthé David a fost racolat de Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București începând cu clasa a IX-a, datorită rezultatelor sale excepționale. Cu toate acestea, rădăcinile sale rămân ferm legate de orașul natal: este târgumureșean, crescut și educat la Gimnaziul Dacia, acolo unde și-a pus bazele solide ale pasiunii pentru matematică și informatică.
Primarul Soós Zoltán a făcut în cadrul unei conferințe de presă bilanțul proiectelor de regenerare urbană. În acest context a anunțat că taxa de salubritate va scădea în 2026 cu 10%, de la 16,8 lei la 15,5 lei pe lună de persoană, în contextul în care alte orașe din țară majorează aceste costuri. „A fost greu, însă după 3 ani se vede că în timp ce alte orașe cresc taxele de salubrizare, în Târgu Mureș noi am reușit să o micșorăm. Și datorită dumneavoastră, tuturor celor care ați înțeles să contribuiți la acest lucru prin colectarea separată a deșeurilor”, a explicat primarul.
Punctul central – proiectul de refacere a coridorului Tudor-Centru
În 2025, aproximativ 100 de milioane de lei au fost alocați proiectelor de regenerare urbană. Cel mai amplu proiect vizează coridorul Tudor Vladimirescu – 22 Decembrie – Centru, cu o valoare de 325,9 milioane de lei, care include trotuare noi, piste pentru biciclete, benzi dedicate transportului public și spații verzi. Contractul de finanțare este semnat, urmând lansarea achiziției lucrărilor.
Lucrările vor debuta anul acesta și vor dura 24 de luni, însă primarul spune că drumul nu va fi blocat toată această perioadă, ci se va lucra cel mai mult pe segmente. Perioada critică va fi cea în care se va reface podul peste Pocloș. De asemenea, proiectul a născut dezbateri aprinse și a surescitat interesul multor locatari care folosesc parcările amenajare de-a lungul bulevardului, care vor fi pierdute cu această reabilitare.
Eficiența energetică și deșeuri
La capitolul eficiență energetică, lucrările la 15 blocuri de locuințe au fost finalizate cu montarea de panouri fotovoltaice, iar aproximativ 300 de familii beneficiază deja de facturi mai mici la energie. Alte 38 de blocuri sunt în proces de modernizare energetică.
În domeniul gestionării deșeurilor, administrația a demarat programul de implementare a insulelor ecologice digitale, cu o investiție de peste 20 de milioane de lei, și pregătește construirea unui centru de colectare prin aport voluntar (unde oricine va putea duce orice tip de deșeu pentru a fi predat gratuit), evaluat la 32,6 milioane de lei. Aici provocarea actuală este identificarea unui spațiu suficient de mare pentru a se putea dezvolta o capacitate de preluare suficientă.
Din cele 500 de puncte de colectare selectivă de pe raza Târgu Mureș 200 vor fi schimbate cu tomberoanele noi digitalizate pentru colectare selectivă. La ora actuală aproximativ 30 sunt funcționale, alte aproximativ 70 sunt instalate dar nefuncționale (în curs de finalizare) și în total vor fi 200. Celelalte 300 de puncte de colectare selectivă vor fi modernizate printr-un alt proiect, într-un viitor neprecizat.
Proiectul cu finanțare europeană vizează primul lot de 200 de insule ecologice digitalizate și centrul de colectare, ambele cu termen de finalizare primăvara lui 2027.
Cel mai probabil în toamnă vor începe lucrările pe coridorul Tudor – Centru și va dura 24 de luni. Primarul Soos Zoltan a declarat că drumul nu va fi blocat toată această perioadă, ci se va lucra cel mai mult pe segmente.
Dar trebuie adăugat faptul că va exista o perioadă foarte complicată când se va reabilita / reface podul peste Pocloș.
Mai trebuie adăugat că acest proiect a surescitat interesul multor cetățeni care au parcate mașinile de-a lungul bulevardului și care vor pierde aceste locuri.
Azomureș a anunțat că va trimite 600 de angajați în șomaj tehnic, iar această măsură ar putea afecta, potrivit estimărilor, aproximativ 2.500 de locuri de muncă la nivel național, incluzând atât angajații direcți, cât și partenerii industriali externi care susțin activitatea companiei. Pentru municipiul Târgu Mureș și județul Mureș, este un subiect de importanță majoră, cu efecte economice și sociale semnificative.
Azomureș este o companie privată, iar Instituția Prefectului nu poate decide în locul operatorilor economici. În schimb, putem face ceea ce ține de stat: coordonarea instituțiilor publice competente, verificarea respectării drepturilor angajaților, sprijin pentru persoanele afectate și menținerea unui dialog instituțional real.
În acest context, vom întreprinde următoarele demersuri instituționale, în limitele legale:
Convocarea a unei întâlniri de lucru cu conducerea Azomureș, reprezentanții salariaților/sindicatelor, autoritățile locale și instituțiile deconcentrate competente (AJOFM, ITM, AJPIS), pentru clarificarea situației, a calendarului măsurilor și a impactului social.
Monitorizarea strictă a respectării drepturilor angajaților, prin Inspectoratul Teritorial de Muncă, inclusiv sub aspectul procedurilor și condițiilor legale aplicabile șomajului tehnic.
Activarea măsurilor de sprijin pentru forța de muncă, prin AJOFM: informare, consiliere, mediere, măsuri active și, după caz, programe de formare/recalificare pentru persoanele afectate.
Informarea Guvernului și a ministerelor de linie cu privire la impactul regional și la nevoia de claritate și predictibilitate, astfel încât instituțiile centrale competente să își poată exercita atribuțiile în domeniile energie–industrie–ocupare.
Prefectul județului Mureș, Barabási Antal-Szabolcs: „Înțeleg îngrijorarea legitimă a angajaților și a familiilor acestora, precum și a mediului economic local. În perioada imediat următoare, Instituția Prefectului va convoca o întâlnire de lucru cu instituțiile implicate și părțile relevante, pentru clarificarea situației și coordonarea măsurilor necesare. Vom urmări cu maximă atenție evoluțiile și vom acționa, în limitele competențelor legale, pentru coordonarea instituțiilor implicate și pentru sprijinirea măsurilor necesare de protecție socială și ocupare.”
Târgu Mureș, municipiu reședință a județului Mureș cu aproximativ 140.000 de locuitori și multe pretenții, se confruntă cu lipsa unei autogări moderne, funcționale și interconectate cu rețeaua de cale ferată și cu aeroportul internațional Transilvania. În loc de un terminal integrat de transport, orașul dispune de cinci așa-zise „autogări” care mai de care mai improvizate și de multiple stații informale „amenajate” în benzinării, parcări comerciale sau stații de transport în comun unde călătorii sunt nevoiți să aștepte în condiții improprii, fără dispecerat, monitoare informative, toalete sau spații de așteptare la interior.
Autogara DudaTrans: singura cu acces la rețeaua CFR
Autogara DudaTrans, amenajată în Piața Gării, reprezintă singura autogară din Târgu Mureș care facilitează accesul direct la rețeaua CFR și care este relativ aproape de stațiile de transport în comun urban. Această proximitate față de Gara Mare ar trebui să fie un avantaj major pentru călătorii care doresc să facă transfer între trenuri și autocare, însă realitatea este cu totul alta.
Spațiul este amenajat complet impropriu pentru volumul de trafic pe care îl deservește. Locul limitat de așteptare pentru pasageri, aglomerația și lipsa locurilor de parcare pentru mașinile personale care aduc sau preiau călători transformă zona într-un punct din ce în ce mai sensibil, pe măsură ce dezvoltarea zonei crește.
Deși este cam cea mai mare autogară a orașului, facilitățile oferite sunt departe de standardele europene: sălile de așteptare sunt neîncăpătoare, nu există suficiente toalete publice și zone care să deservească publicul. Pentru un oraș care aspiră la statutul de hub regional de transport cu intersecție de autostradă și vise de hub multimodal, situația actualei autogări este departe de una de decentă.
Autogara Balint Trans: mini-parcare cu bănci
Situată vizavi de autobaza Siletina – Transport Local, Autogara Balint Trans este practic o mini-parcare cu câteva bănci și ghișeu, fără loc de așteptare la interior. Călătorii sunt expuși direct intemperiilor – fie vânt, ploaie, ninsoare sau caniculă – în așteptarea autocarelor. Absența unui spațiu acoperit de așteptare face ca această „autogară” să fie și mai improprie decât DudaTrans.
Singurul avantaj al acestei locații este proximitatea față de Autobaza Siletina, de unde pornesc cursele de transport local, ceea ce ar putea facilita transferul prin oraș. Însă, având în vedere condițiile precare de așteptare, acest avantaj devine aproape neglijabil.
Autogara Siletina: autobază-stație de pasageri
Autogara Siletina, care operează curse în județul Mureș, este un exemplu clasic de improvizație în infrastructura de transport. Aceasta a fost proiectată ca autobază – adică depou pentru autovehicule – nu ca autogară pentru deservirea călătorilor. Consecința este evidentă: nu are spații proprii de așteptare nici la interior, nici în exterior.
Absența unor facilități minime – toalete, chioșcuri, panouri informative clare – transformă experiența călătorului într-una nu tocmai plăcută.
Autogara Voiajor: spațiu dezafectat, dar stație funcțională
Fostă autogară principală a orașului, Autogara Voiajor de pe strada Gheorghe Doja este acum dezafectată, spațiul interior ne mai funcționând ca autogară propriu-zisă. Cu toate acestea, stația de transport în comun din vecinătate continuă să fie folosită ca punct de plecare sau de sosire pentru diverse curse interurbane, creând o situație hibridă și confuză pentru călători.
Deși se află la o distanță rezonabilă de mers pe jos față de Gara CFR și de Autogara DudaTrans – aproximativ 700-800 de metri – distanța nu este suficient de mică pentru ca transferul să fie considerat facil, mai ales pentru călătorii cu bagaje grele sau pentru persoanele în vârstă și cele cu mobilitate redusă. Absența unei pasarele sau a unui sistem de shuttle între cele două puncte face ca intermodalitatea să rămână doar teoretică.
Autogara Niraj Prodcom: spațiu total impropriu
Autogara Niraj Prodcom deservește atât curse în județul Mureș, cât și curse interurbane către alte județe, însă este amplasată și amenajată într-un spațiu total impropriu pentru funcția sa, în spatele benzinăriei Lukoil de pe str. Sinaia. Lipsa locurilor de parcare pentru mașinile care aduc sau preiau călători și absența unui spațiu decent de așteptare pentru pasageri fac din aceasta una dintre cele mai neplăcute experiențe de călătorie din oraș.
Mai mult, autogara nu este situată în proximitatea stațiilor de transport în comun urban, ceea ce complică accesul călătorilor care vin din alte zone ale orașului. Deși Gara Mică CFR ar fi relativ accesibilă la o distanță de aproximativ un kilometru de mers pe jos, trotuarele din zonă sunt foarte prost amenajate, înguste și discontinue, făcând transferul pietonal dificil și chiar periculos, mai ales iarna sau pe vreme rea.
Stații improvizate: de la benzinării la parcările magazinelor
Situația devine și mai haotică când analizăm multitudinea de stații informale care deservesc curse interurbane în Târgu Mureș. Călătorii trebuie să știe că pot lua sau coborî din autocare în locuri precum:
Parcarea Kaufland de pe strada Gheorghe Doja, unde autobuzele opresc între mașinile clienților magazinului
Benzinăria Mol de pe strada Gheorghe Doja, vizavi de fosta Autogară Voiajor
Benzinăria OMV de la ieșirea spre Sighișoara
Stația de transport în comun de la Poli 2
Stația Royal de pe strada Bolyai
Aceste „stații” nu au nicio facilitate pentru călători – nici săli de așteptare, nici toalete, nici case de bilete, nici panouri informative complete. Călătorii trebuie să aștepte pe marginea drumului sau în benzinării, fără nicio certitudine exactă a orei de sosire a autocarului și fără protecție împotriva intemperiilor. Iar asta doar dacă și-au făcut bine temele de casă și s-au informat în prealabil ca să știe ce și la ce oră așteaptă.
Lipsa interconectării și a dotărilor decente
Problema majoră a acestei infrastructuri fragmentate este lipsa totală de interconectare între diferitele moduri de transport. Un călător care sosește cu trenul în Gara CFR Târgu Mureș și dorește să ia un autocar către o localitate din județ sau către un alt oraș trebuie să se deplaseze cu taxiul sau cu transportul în comun urban între diferite puncte ale orașului, fără nicio garanție că va prinde legătura la timp.
Lipsa soluțiilor facile de informare, lipsa amenajării unor spații decente de așteptare, a toaletelor publice, a facilităților conexe și a soluțiilor de transfer, fac ca această fragmentare să însemne de fapt un haos total pentru cineva care dorește să călătorească înspre sau dinspre Târgu Mureș folosind transportul în comun.
Ce ar trebui să includă o autogară la standardele vremurilor în care trăim?
Săli de așteptare spațioase, încălzite iarna și climatizate vara
Peroane acoperite pentru îmbarcare și debarcare
Punct informativ și automate de bilete pentru toate companiile de transport
Panouri electronice cu informații actualizate în timp real
Toalete moderne, gratuite sau cu taxă simbolică
Spații comerciale: chioșcuri, cafenele, puncte de vânzare a presei
Camere de bagaje și dulapuri de depozitare securizate
Spații special amenajate pentru persoane cu dizabilități
Parcare suficientă pentru autovehicule particulare de transfer
Stație de taxi și stație de transport în comun
Pasarelă acoperită (sau shuttle) spre Gara CFR și shuttle spre aeroport pentru transfer facil.
Un astfel de terminal ar putea fi finanțat prin fonduri europene dedicate infrastructurii de transport, prin parteneriat public-privat sau prin combinarea mai multor surse de finanțare.
Lipsa unei autogări moderne și interconectate la Târgu Mureș nu este doar o problemă de infrastructură, ci un simptom al neglijării planificării urbane pe termen lung și al lipsei de viziune strategică asupra dezvoltării orașului.
Piața Airbnb din România, care activează în mare parte la negru, reprezintă aproximativ 70% din piața locală de turism formată din unități de cazare clasificate, relevă o analiză comparativă a datelor Eurostat și Institutului Național de Statistică pentru prima jumătate a anului 2025.
Apartamentele și camerele de închiriat pe termen scurt, listate pe platformele Airbnb și Booking, au înregistrat 4,1 milioane de înnoptări în primele șase luni din 2025, potrivit datelor Eurostat, care colectează informații direct de la platforme. Aceste cifre includ absolut toate apartamentele listate, inclusiv o bună parte care nu activează în legalitate.
În aceeași perioadă, aceste apartamente au generat venituri de aproximativ 200 milioane de euro, calculul fiind făcut pe baza unui tarif mediu pe noapte de 50 de euro. Sumele respective, însă, nu ajung în totalitate la bugetul de stat, întrucât o parte semnificativă din proprietari nu declară veniturile obținute.
Hoteluri vs. apartamente
Comparativ, unitățile clasificate din România – hoteluri, pensiuni și alte structuri de cazare autorizate – au înregistrat 5,7 milioane de înnoptări în aceeași perioadă, conform datelor Institutului Național de Statistică, care colectează informații exclusiv de la unitățile clasificate.
Raportul dintre cele două surse de date relevă amploarea fenomenului: piața Airbnb se situează la 70% din dimensiunea pieței legale de turism din România. Practic, dacă s-ar aduna ambele piețe – atât cea legală, cât și cea ilegală – întreaga piață de turism locală aproape că s-ar dubla, ceea ce demonstrează impactul masiv al platformelor de închiriere pe termen scurt asupra industriei turistice.
Datele de la Eurostat, fiind colectate direct de la platforme, arată dimensiunea reală a acestei piețe paralele în totalul turismului local, oferind pentru prima dată o imagine completă asupra fenomenului.
Dezvoltarea Airbnb
Fenomenul Airbnb a cunoscut o creștere impresionantă în ultimii ani, accelerată după pandemie, când turiștii au căutat cazări mai izolate și mai personalizate decât hotelurile tradiționale. Creșterea a venit atât din cerere, cât și din ofertă. Tot mai mulți proprietari au renunțat la contractele de închiriere pe termen lung și au ales să își listeze apartamentele pe platformele de închiriere pe termen scurt, atrași de rentabilitatea superioară.
Autoritățile au încercat în ultimii ani să reglementeze piața, impunând cerințe de înregistrare și obligații fiscale pentru proprietarii care închiriază pe termen scurt, dar aplicarea legislației rămâne o provocare, având în vedere dimensiunea pieței și dificultățile de monitorizare.
Dacă cele două piețe – legală și ilegală – ar fi cumulate, turismul românesc ar avea aproape 10 milioane de înnoptări doar în primele șase luni ale anului, demonstrând un potențial economic uriaș care, în prezent, nu este exploatat complet din punct de vedere fiscal.
Cât se câștigă din Airbnb?
La Târgu Mureș, un apartament bine poziționat și dotat corespunzător, închiriat în regim Airbnb la un tarif de 200-300 lei per noapte, poate genera venituri bune atunci când proprietarul se ocupă personal de administrare. Cu un preț mediu de 250 lei pe noapte și o rată de ocupare de 40-50% anual (150-180 de zile ocupate), un astfel de apartament poate genera venituri brute anuale între 37.500 și 45.000 de lei. După deducerea comisioanelor platformei (3-5%, aproximativ 1.650 lei anual), a costurilor cu utilitățile (circa 3.600 lei anual pentru un apartament cu două camere) și a cheltuielilor cu întreținerea și consumabilele (lenjerie premium, prosoape, articole de igienă de calitate, produse de curățenie, circa 3.000 lei anual), venitul net anual se situează în jurul valorii de 29.250-36.750 lei, adică aproximativ 2.440-3.060 lei lunar net. Pentru apartamentele premium, foarte bine poziționate în centrul orașului sau în zone precum Platoul Cornești, cu dotări superioare și servicii de calitate, care pot atinge rate de ocupare de 55-65% (200-240 zile anual), veniturile nete pot ajunge până la 40.000-50.000 lei anual, respectiv circa 3.350-4.170 lei lunar net.
Pasionații de infrastructură au realizat o sinteză a proiectelor de autostradă de la Oradea la Cluj – Napoca, prezentând stadiul de la finele anului trecut. Potrivit estimărilor, anul acesta se va putea circula pe mai bine de 210 kilometri din A3, între Târgu Mureș și granița cu Ungaria.
Suplacu de Barcău – Chiribiș (Construcții Erbașu, stadiu: 49%)
Zimbor – Nădășelu (UMB, stadiu: 90%)
viaducte traseu deviat (Ozaltin, stadiu: 43%).
Ce se deschide în 2026 din Autostrada A3 Transilvania
Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, estima că în prima parte a acestui an va fi posibilă deschiderea circulației pe secțiunea Zimbor – Poarta Sălajului.
Acesta preconiza că, după finalizarea lucrărilor la cele două viaducte construite de asocierea Ozaltin – Ilgaz – Visio Construction pe subsecțiunea Nădășelu – Mihăești, se va putea circula neîntrerupt pe autostradă între Poarta Sălajului și Târgu Mureș pe o distanță de 155 km.
Mai departe, amintim că a fost deschis traficului tronsonul de 13 kilometri dintre Nușfalău – Suplacu de Barcău (constructor: Nurol), precum și mini-lotul de la graniță Biharia – Borș (constructor: grupul Selina).
Mai multe prognoze dau ca posibilă deschiderea în acest an a tronsoanelor Suplacu de Barcău – Chiribiș și Chiribiș – Biharia.
Azomureș anunță măsuri care afectează peste 2.500 de locuri de muncă, din cauza incertitudinii prelungite privind aprovizionarea cu gaze și a blocajului în procesul de achiziție condus de stat
Târgu Mureș, România – 12 ianuarie 2026 — Azomureș, cea mai mare și singura platformă din România pregătită operațional pentru producția de îngrășăminte și un pilon esențial al lanțului național și regional de aprovizionare agricolă, anunță astăzi o serie de măsuri operaționale determinate de incertitudinea prelungită privind aprovizionarea cu gaze naturale pe termen lung și de lipsa progreselor în procesul de achiziție anunțat public anterior, care implică compania de stat Romgaz.
Măsurile anunțate afectează peste 2.500 de locuri de muncă din România, incluzând angajați direcți și un amplu ecosistem de contractori industriali, și scot în evidență riscuri tot mai mari pentru securitatea alimentară a României, baza sa industrială și utilizarea eficientă, pe plan intern, a resurselor de gaze naturale.
Context
În ultimele douăsprezece luni, Azomureș — deținută de grupul elvețian Ameropa — a purtat discuții continue cu Romgaz privind o posibilă achiziție a platformei industriale de la Târgu Mureș. Romgaz a indicat public că o ofertă angajantă ar putea fi formulată până la sfârșitul anului 2025, condiționat de finalizarea analizelor tehnice, financiare, juridice și de mediu (due diligence).
Procesul de due diligence a fost desfășurat în mod complet. Cu toate acestea, până în prezent nu a fost transmisă nicio ofertă angajantă și nu a fost comunicat niciun calendar credibil de execuție, lăsând nerezolvat viitorul singurei platforme de producție de îngrășăminte azotoase la scară industrială din România.
În paralel, România nu dispune încă de un cadru structural care să permită marilor consumatori industriali accesul la gaze naturale în condiții stabile și sustenabile. Experiența ultimilor ani a demonstrat că, în absența unui asemenea mecanism, Azomureș rămâne profund expusă volatilității pieței gazelor.
Impact asupra angajaților și operațiunilor
În această perioadă îndelungată de incertitudine, Azomureș a depus eforturi constante pentru a conserva atât platforma industrială, cât și capitalul uman. În ultimii patru ani, compania a menținut aproximativ 1.000 de angajați direcți și a susținut un ecosistem de contractori care reprezintă aproape 1.500 de alți lucrători, păstrând instalațiile într-o stare continuă de pregătire tehnică pentru reluarea producției.
În lipsa unui parcurs clar și credibil, această amprentă de forță de muncă nu mai poate fi susținută la nivelurile actuale. În consecință, Azomureș va implementa următoarele măsuri în perioada imediat următoare:
aproximativ 600 de angajați vor fi plasați în șomaj tehnic, cu obiectivul de a evita concedieri permanente, în timp ce sunt analizate soluții viabile și sustenabile;
contractele majore de mentenanță și servicii vor fi suspendate sau reduse semnificativ, ceea ce va afecta direct peste 1.500 de angajați ai contractorilor care își desfășoară activitatea aproape permanent pe platforma Azomureș.
În pofida acestor reduceri, instalațiile rămân pregătite din punct de vedere tehnic pentru repornire, sub rezerva fezabilității economice. În luna decembrie, Azomureș a obținut o nouă Autorizație Integrată de Mediu, rezultat al investițiilor continue din ultimii zece ani, care depășesc 300 de milioane de euro.
Provocări structurale privind gazele și logica industrială
România se află în pragul unei creșteri semnificative a producției de gaze naturale, odată cu intrarea în exploatare a proiectului offshore Neptun Deep, estimată începând cu 2027. Cu toate acestea, nu există în prezent un cadru național care să clarifice modul în care aceste volume vor fi direcționate pentru a susține industria internă cu valoare adăugată.
În absența unei asemenea strategii, România riscă să exporte gaze naturale ca materie primă, la marje mici, pentru a importa ulterior îngrășăminte la prețuri ridicate. Un astfel de model slăbește balanța comercială, limitează valoarea economică captată pe plan intern și subminează securitatea alimentară. Azomureș reprezintă singura platformă industrială existentă în România capabilă să absoarbă aceste volume de gaze la scară relevantă și să le transforme în valoare economică, locuri de muncă și stabilitate pentru agricultură.
Securitatea alimentară și relevanța europeană
Producția de îngrășăminte azotoase se află la intersecția dintre energie și agricultură, două sectoare fundamentale pentru economia și interesele strategice ale României. În contextul perturbărilor geopolitice recente și al obiectivului declarat al Uniunii Europene de consolidare a autonomiei strategice, producția internă de îngrășăminte nu mai poate fi tratată ca o simplă activitate comercială.
O dependență crescută de importuri ar expune agricultura românească și europeană la șocuri de preț, riscuri de disponibilitate și incertitudini privind calitatea produselor, cu efecte directe asupra costurilor fermierilor și, în final, asupra prețurilor alimentelor pentru consumatori.
Declarația Directorului General al Azomureș
„Continua amânare a luării deciziilor pentru a asigura viitorul Azomureș nu este o opțiune neutră. Aceasta erodează activ capacitatea industrială, locurile de muncă specializate și capacitatea României de a transforma resursele sale naturale în valoare economică internă.”
— Josh Zacharias, Director General Azomureș / Director General Grup Ameropa
Despre Azomureș
De peste 60 de ani, Azomureș joacă un rol esențial în ecosistemul agricol și industrial al României. Azomureș este cel mai mare producător de îngrășăminte din România, livrând aproximativ 75% din producția sa pe piața agricolă internă. Platforma industrială se întinde pe 100 de hectare în Târgu Mureș și produce o gamă largă de îngrășăminte azotoase și produse industriale. Înainte de opririle repetate cauzate de volatilitatea prețurilor la gaze, capacitatea anuală de producție era de până la 1,8 milioane de tone.
După decenii de la debutul celei mai iubite comedii românești, „Nea Mărin miliardar” din 1979, care încă se menține în topul celor mai vizionate filme din România, entuziasmul fanilor pentru o continuare este în plină creștere. Originalul, regizat de Sergiu Nicolaescu și avându-l în rolul central pe Amza Pellea, a devenit un simbol al umorului autentic românesc, amintit cu nostalgie de mai multe generații de spectatori.
📽️ „Nea Marin Miliardar 2” pare să fie mai mult decât o legendă urbană – imaginile din culise și materialele video care circulă pe rețelele de socializare sugerează că producția este în desfășurare și se pregătește să aducă personajul iconic într-o nouă aventură plină de umor, situații neașteptate și elemente de comedie contemporană.
Filmările în România: Craiova și Târgu Mureș intră în scenă
Conform relatărilor recente, echipa de producție a transformat centrul vechi al Craiovei într-un platou de filmare spectaculos, unde un Cadillac de epocă a aprins imaginația localnicilor și a fanilor, sugerând o continuare care omagiază spiritul originalului.
Pe lângă Craiova, o noutate interesantă este faptul că filmările au ajuns și la Aeroportul din Târgu Mureș. Aici, actorul Aurelian Temișan a realizat un scurt promo care a atras atenția comunității locale, oferind un indiciu vizual despre atmosfera și ambiția producției. Scenele filmate pe pista aeroportului sugerează momente dinamice și posibile intrigi legate de călătorii, sosiri neașteptate sau confuzii marca „Nea Marin”.
Ce putem aștepta de la continuare
Deși producția nu a fost încă anunțată oficial cu titluri finale sau distribuție completă, entuziasmul este palpabil.
Elementele tradiționale care au făcut din „Nea Mărin miliardar” un clasic vor putea reveni reinterpretate astfel:
Umor autentic inspirat din spiritul personajului oltean.
Confuzii de identitate și situații comice ce reflectă contraste culturale și sociale.
Interacțiuni memorabile între personaje pitorești și incluse în contexte moderne.
După succesul de durată al primului film – considerat de mulți drept cel mai vizionat din cinematografia românească – continuarea promite să fie nu doar un tribut adus originalului, ci și o actualizare a universului „Nea Marin” pentru publicul prezent.
Ministerul Finanțelor a publicat lista oficială a proiectelor de investiții prioritizate pentru anul 2026, iar Autostrada A8 Târgu Mureș – Iași – Ungheni figurează printre obiectivele strategice de infrastructură rutieră ale României, alături de alte două mari artere de autostradă.
Documentul centralizează 195 de proiecte cu o valoare totală de peste 100 milioane lei fiecare, ierarhizate conform metodologiilor de selecție și prioritizare. Valoarea cumulată a portofoliului monitorizat ajunge la 457,7 miliarde lei, proiectele fiind clasate după punctajul obținut în urma evaluării indicatorilor tehnico-economici.
Publicarea listei reprezintă un instrument de monitorizare a eficienței cheltuielilor de capital și a impactului acestora în economie, subliniază Ministerul Finanțelor. Prin această transparentizare, autoritatea publică centrală urmărește să asigure o alocare bugetară optimă și să sprijine ordonatorii de credite în atingerea jaloanelor de performanță.
La capitolul infrastructură rutieră, cele trei proiecte de autostradă care ocupă poziții prioritare sunt: Autostrada A7 Ploiești – Pașcani, Autostrada A1 pe secțiunile Sibiu – Pitești și Autostrada A8 Târgu Mureș – Iași – Ungheni. Autostrada A8, care va lega Târgu Mureș de Iași și apoi de frontiera cu Republica Moldova la Ungheni, este considerată un proiect crucial pentru conectarea județului Mureș la rețeaua europeană de transport și pentru dezvoltarea economică a zonei. Acest ax rutier va permite o legătură directă între Transilvania și Moldova, reducând semnificativ timpii de deplasare.
Pe lângă infrastructura rutieră, lista Ministerului Finanțelor include și proiecte majore de infrastructură feroviară, printre care se numără reabilitarea liniei Brașov – Sighișoara. Proiectul va îmbunătăți conectivitatea feroviară a județului Mureș, oferind o alternativă eficientă la transportul rutier.
În domeniul sănătății, lista prioritizează construcția celor trei Spitale Regionale de Urgență din Iași, Cluj-Napoca și Craiova, precum și a altor unități spitalicești noi finanțate prin programe strategice.
Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a anunțat primirea a șase oferte pentru contractul ce vizează serviciile de cadastru, evaluare și asistență juridică necesare exproprierilor pe sectorul montan cuprins între Sărățeni și Pipirig al Autostrăzii A8 Târgu Mureș-Târgu Neamț. Contractul, finanțat prin Programul Transport 2021-2027, are o valoare estimată de 10,4 milioane lei și o durată de implementare de 19 luni. Acesta este esențial pentru eliberarea amplasamentului, vizând peste 2.500 de imobile situate pe traseul celor 116 kilometri ai secțiunii montane.
Pentru construirea celor patru loturi de autostradă (lungime 116 kilometri) este necesară exproprierea/transferul a 2593 de imobile, din care 2053 imobile în proprietatea privată a persoanelor fizice și juridice din următoarele localități:
-Sărățeni, județul Mureș;
-Praid, Joseni, Lăzarea, Ditrău și Tulgheș, județul Harghita;
-Grințieș, Ceahlău, Poiana Teiului și Pipirig, județul Neamț.
Toate loturile dintre Sărățeni și Pipirig sunt deja contractate
Anul 2025 a fost unul de referință pentru Autostrada Unirii. CNIR a semnat deja contractele de proiectare și execuție pentru toate cele patru loturi ale Secțiunii II (Miercurea Nirajului – Leghin):
Lot 1C: Sărățeni – Joseni
Lot 1D: Joseni – Ditrău
Lot 2A: Ditrău – Grințieș
Lot 2B: Grințieș – Pipirig
Baza legală pentru aceste proceduri a fost stabilită la finele anului trecut, prin Hotărârea de Guvern aprobată pe 27 noiembrie 2025 și publicată în Monitorul Oficial pe 4 decembrie 2025.
Autostrada Unirii A8 Târgu Mureș – Iași – Ungheni
Lungime: 305 km. Stadiu execuție: în exploatare (0%); în execuție (55%); planificată (45%), potrivit 130km.ro.
Autostrada A8, denumită și Autostrada Unirii, este o autostradă propusă pe traseul Târgu Mureș – Ditrău – Poiana Largului – Târgu Neamț – Pașcani – Târgu Frumos – Iași – Ungheni.
1. Târgu Mureș – Miercurea Nirajului
Stadiu: în execuție
Lungime: 24,40 km
Termen de deschidere: 2026
Constructor: NUROL INSAAT VE TICARET A.S., preț: 2,46 miliarde lei (fără TVA), durata proiectare: 6 luni, durata execuție: 24 luni, contract semnat în februarie 2024.
2.Miercurea Nirajului – Leghin
Stadiu: parțial în execuție, restul în licitare
Lungime: 161,50 km
Termen de deschidere: 2027 pentru lotul 1b Miercurea Nirajului – Sărățeni, 2029 pentru lotul 2a Ditrău – Grințieș și lotul 2c Pipirig – Vânători Neamț/Leghin, 2030 pentru lotul 2b Grințieș – Pipirig.
Secțiunea este împărțită în șase loturi, astfel:
Lot 1b Miercurea Nirajului – Sărățeni, 23,40 km. Licitatie lansată în aprilie 2024. Constructor desemnat în mai 2025: asocierea OZALTIN INSAAT TICARET VE SANAYI A.S. (lider) – INFRAVIS SRL, cost: 2,98 miliarde lei (fără TVA), durata proiectare: 6 luni, durata execuție: 24 luni. Contract semnat în mai 2025.
Lot 1c Sărățeni – Joseni, 32,40 km. În licitare, licitație lansată în octombrie 2024. Câștigător desemnat în martie 2025: asocierea SA&PE CONSTRUCT SRL – TEHNOSTRADE SRL – SPEDITION UMB – EURO ASFALT, cost: 4,94 miliarde lei fără TVA, durata proiectare: 14 luni, durata execuție: 40 luni.
Lot 1d Joseni – Ditrău, 14,40 km. În licitare, licitație lansată în octombrie 2024. Câștigător desemnat în iulie 2025: asocierea Danlin XXL (lider) – Groma Hold – Intertranscom Impex SRL, cost: 821 milioane lei (fără TVA), durata proiectare: 10 luni, durata execuție: 24 luni.
Lot 2a Ditrău – Grințieș, 37,90 km. Licitatie lansată în octombrie 2024. Constructor desemnat în martie 2025: asocierea SA&PE CONSTRUCT SRL – TEHNOSTRADE SRL – EURO ASFALT DOO – SPEDITION UMB, cost: 6,14 miliarde lei (fără TVA), durata proiectare: 14 luni, durata execuție: 40 luni. Contract semnat în martie 2025.
Lot 2b Grințieș – Pipirig, 34,10 km. Licitatie lansată în noiembrie 2024. Constructor desemnat în iulie 2025: asocierea SA&PE Construct SRL – Tehnostrade SRL – Spedition UMB – Euro Asfalt, cost: 5,97 miliarde lei (fără TVA), durata proiectare: 14 luni, durata execuție: 40 luni. Contract semnat în Octombrie 2025.
Lot 2c Pipirig – Vânători Neamț (Leghin) 19,30 km. Licitatie lansată în mai 2024. Constructor: Asocierea SA&PE Construct SRL – Spedition UMB SRL – Tehnostrade SRL – Euro-Asfalt d.o.o., cost: 2,69 miliarde lei fără TVA, termen proiectare și execuție: 48 luni. Contract semnat în aprilie 2025.
3.Leghin – Târgu Neamț
Stadiu: în execuție, contract semnat în septembrie 2023
Lungime: 29,91 km
Termen de deschidere: 2026
Constructor desemnat în iulie 2023: asocierea SA&PE CONSTRUCT SRL – SPEDITION UMB SRL – TEHNOSTRADE SRL, preț: 1,56 miliarde lei, termen de proiectare: 6 luni, termen execuție: 24 luni. Contract semnat în septembrie 2023.
4.Târgu Neamț – Iași – Ungheni
Stadiu: În licitare
Lungime: 88,77 km
Termen de deschidere: –
Secțiunea este împărțită în cinci loturi, astfel:
Lot 1 Târgu Neamț (Moțca) – Târgu Frumos, 27,00 km. În licitare, licitație lansată în ianuarie 2025. Constructor desemnat în octombrie 2025: asocierea Danlin XXL – Groma Hold Ltd – Intertranscom Impex – Evropeiski Patishta, cost: 4,76 miliarde lei, durata proiectare: 10 luni, durata execuție: 36 de luni.
Lot 2 Târgu Frumos – Lețcani/DN28, 28,60 km. În licitare, licitație lansată în februarie 2025.
Lot 3 Lețcani/DN28 – Iași/DN24, 17,70 km. În licitare, licitație lansată în mai 2025.
Lot 4 Iași/DN24 – Golăiești, 12,70 km. În licitare, licitație lansată în mai 2025.
Lot 5 Golăiești – Vamă/Pod Ungheni, 2,77 km. În licitare, licitație lansată în mai 2025.
O veste bună pentru elevi și studenți, abonamentul este valabil pe toate liniile de autobuz, indiferent dacă circulați în oraș sau între municipiu și localitățile din jur.
În calitate de primar, îmi propun ca transportul public să fie o alternativă reală, să reducă stresul zilnic și să faciliteze accesul elevilor și studenților în Târgu Mureș — pentru că un oraș care funcționează bine începe cu sprijinirea tinerilor în viața de zi cu zi. a declarat primarul Soos Zoltán.
Profesorii Liceului Tehnologic „Gheorghe Şincai” din Târgu Mureş au fost felicitaţi de producătorul de maşini sport Ferrari, pentru modul în care au pregătit un absolvent care se numără printre cei mai apreciaţi proiectanţi ai companiei.
„Elevii făceau practică la o firmă italiană, aici, la Târgu Mureş, iar unul dintre ei s-a evidenţiat mai mult decât ceilalţi. Era un elev care a fost şi la Olimpiada Naţională pe profil mecanic. Atâta au insistat cei de la firmă, încât absolventul nostru nu a mai mers la facultate, a rămas şi a lucrat acolo ca proiectant. După o perioadă, cred că după un an, a fost trimis în Italia, iar acum este proiectant la Ferrari. Şi bucuria noastră cea mai mare a fost când ne-au sunat din conducerea firmei să ne felicite. E ceva să te sune de la Ferrari şi să te felicite pentru modul în care ai ştiut să pregăteşti un astfel de un elev! De aceea zic, nu sunt mulţi ca el, dar sunt şi asta înseamnă că dacă îţi doreşti şi vrei, poţi, pentru că se poate să faci carieră şi absolvind un liceu tehnologic”, a declarat presei directoarea Liceului Tehnologic „Gheorghe Şincai” din Târgu Mureş, Antoaneta Maria Răucă.
Directoarea liceului mureşean a spus că tinerii trebuie doar să îşi dorească să urmeze o meserie, fiindcă au cu cine să se pregătească, iar la „Gheorghe Şincai”, pe lângă reparaţiile capitale recente, există şi o bază logistică unică în ţară.
„În toate liceele tehnologice există profesori care se străduiesc şi doresc să scoată buni profesionişti. Iar bucuria noastră cea mai mare este când vedem că absolvenţii sunt bine, fie că sunt mecanici auto, fie că lucrează în construcţii, deşi calificarea aceasta la noi nu este, dar atât de mult îmi doresc să-i văd şi în alte locuri de muncă, tehnice, nu doar casieri la vreun supermarket sau agenţi de pază. Ei se pregătesc pentru cu totul altceva, dar asta înseamnă să ştie şi să-şi dorească să muncească în meseria învăţată”, a subliniat Antoaneta Maria Răucă.
Profesorul Sorin Tăuţan, de la Liceul Tehnologic „Gheorghe Şincai” din Târgu Mureş, ne-a prezentat un echipament unic în liceele tehnologice din ţară, pe care se pregătesc viitorii mecanici şi electricieni auto de aici.
„Aici se studiază echipamentul electric auto, avem standurile funcţionale pe care copiii fac o instruire practică. Partea teoretică e pusă în practică aici, în acest laborator, fiindcă standurile sunt funcţionale – sunt pentru Volkswagen Golf 5. Acolo este un tester şi fiecare stand este pentru uz didactic, la fel şi automobilul pe care îl vedeţi. Echipamentele din acest atelier sunt pentru diagnosticare auto şi cunoaşterea echipamentului electric auto. Elevii noştri au şansa de a se antrena pe un echipament unic în ţară la nivel de licee tehnologice. Mai există unele dispozitive în unele şcoli din ţară, ştiu că mai există un stand cu faruri şi semnalizare optică, dar în schimb automobilul nostru e unic. Aici se învaţă depanarea pe partea de motorizare şi pe partea electrică a automobilului, deci detectarea defectelor şi erorilor care apar într-un automobil. Elevilor le place, fiindcă e altfel, e mai uşor de predat, mai uşor de reţinut, pentru că elevii noştri fiind viitori meseriaşi, trebuie să palpeze, să vadă efectiv unde apare defectul sau eroarea şi cum să o repare”, a declarat, pentru AGERPRES, profesorul Sorin Tăuţan.
Profesorul ne-a arătat cum se antrenează elevii pe automobilul-şcoală şi cum toţi contribuie ca întregul atelier de mecanică şi electricitate auto să arate ca o farmacie.
„Fiecare stand e dotat şi cu induceri de erori şi defecte şi atunci elevii trebuie să le repare. Acest autoturism VW, făcut special pentru simulare, este în dotarea şcolii din 2017. Beneficiind de o pregătire foarte bună, peste 80% dintre absolvenţii noştri ajung în service-urile din Târgu Mureş, din judeţ, din străinătate, chiar la Ferrari, după absolvire. Precum observaţi, totul este perfect întreţinut, se lucrează foarte curat, astfel încât să poată fi observat orice detaliu”, a precizat profesorul.
Liceul Tehnologic „Gheorghe Şincai” din Târgu Mureş a beneficiat de un amplu proces de reabilitare, care este aproape finalizat.
„Spunem cu mândrie că suntem, probabil, cea mai modernă şcoală din judeţ. Vă invit să vedeţi laboratorul de diagnosticare auto, care a fost dotat cu ajutorul Primăriei Municipiului Târgu Mureş. Toţi cei care ne vizitează spun că asemenea dotări nu prea se mai găsesc la nivel naţional. Aceste lucruri vrem să le arătăm: în ce proiecte suntem implicaţi, câte activităţi extraşcolare avem, câte oportunităţi au elevii să facă şi altceva decât orele obişnuite. În plus, atmosfera din şcoală este foarte plăcută şi prietenoasă”, a mai precizat directoarea şcolii, Antoaneta Maria Răucă.
Unii elevi din această şcoală susţin că îşi doresc să practice o meserie în domeniul în care se pregătesc, iar faptul că un fost coleg de-al lor face carieră tocmai la Ferrari le oferă acum şi alte perspective asupra viitorului lor profesional.
Liceul Tehnologic „Gheorghe Şincai” din Târgu Mureş este implicat în numeroase proiecte, inclusiv în cele pe învăţământul tehnic dual, alături de Universitate de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade”, dar şi în colaborare cu Azomureş, împreună cu care zece elevi din clasele terminale beneficiază de o recalificare profesională, scopul fiind de integrare a acestora în industriile locale şi asigurarea de personal calificat în sectoare-cheie ale economiei. AGERPRES •
La Ploiești, Craiova, Suceava, Satu Mare, Târgu Mureș, Arad, Constanța, Iași, Timișoara și București se află printre cele mai scumpe locuri de veci. La Târgu Mureș locul de veci poate fi cumpărat pe piața liberă. Prețul este între 7.000 și 15.000 de lei, considerat a fi prețuri moderate, în funcție de amenajare.
Primăria Târgu Mureș a anunțat că doar de luni, 12 ianuarie, vor putea fi încasate dările locale. Săptămâna aceasta ghișeele sunt deschise pentru alte tipuri de plăți, precum amenzi și taxe judiciare.
Platforma de plată Ghiseul.ro anunță că au loc acțiuni de actualizare a platformei Ghișeul.ro, sunt posibile întreruperi temporare ale funcţionalităţii sistemului, și recomandă să reveniți în perioada următoare.
Impozitul pe clădiri va creşte în acest an, în municipiul Târgu Mureş, începând de la 79% în cazul construcţiilor noi şi va depăşi 200% pentru construcţiile din anii ’70, a informat conducerea Direcţiei de Impozite şi Taxe.
„La nivelul municipiului Târgu Mureş, impozitul de clădiri va creşte cu minimum 79%. Asta înseamnă că, în cazul clădirilor mai vechi, impozitul va fi mult mai mare, având în vedere că s-au eliminat anumite deduceri care ţineau cont de vechimea clădirii. Spre exemplu, la un apartament cu trei camere din Cartierul 1848 (Dâmbu), construit în 1974, impozitul va creşte de la 183 de lei la 491 de lei, adică preţul va fi mai mult de 200%. În cazul clădirilor noi, creşterea va fi de cel puţin 79%, la fel şi în cazul impozitului pe teren vor fi creşteri de cel puţin 66-68%”, a declarat, joi, presei directorul Direcţiei de Impozite şi Taxe din cadrul Primăriei Târgu Mureş, Szoverfi Laszlo.
Spre exemplu, la terenul pentru construcţii în intravilan, în Zona A se va plăti 12.608 lei/ha, pentru cele din Zona B se va achita 8.796 lei pe hectar, pentru Zona C va fi 5.567 lei pe hectar şi pentru zona D taxa va fi de 2.942 lei/ha.
În ceea ce priveşte impozitul pe mijloacele de transport, calculul se va face în funcţie de norma de poluare a autovehiculului, însă există o dificultate în cazul a circa 7.000 de maşini, care nu au înscrisă în documente această normă euro.
„Am încărcat baza de date, am primit de la Serviciul de Înmatriculări o listă cu norma de poluare a autovehiculelor. Problema este la maşinile mai vechi, non-euro sau euro 0, 1, 2 şi 3, unde această normă nu apare nici în evidenţele Serviciului de Înmatriculări. Avem în jur de 60.000 de maşini înmatriculate în Târgu Mureş, iar la circa 7.000 de poziţii le lipseşte norma euro. În aceste cazuri vom percepe o singură taxă la non-euro până la euro 3, iar în funcţie de cum vom primi datele sau cum vom identifica această normă de poluare, vom face corecturile necesare. Deci, pentru non-euro, euro 0, 1, 2 şi 3 se plăteşte acelaşi impozit. La nivelul municipiului Târgu Mureş, impozitul pe mijloacele de transport nu va creşte foarte mult. În cazul unui autoturism de 1.422 cmc euro trei, impozitul pentru anul viitor va fi 156 lei. La 1.390 cmc euro cinci, va fi de 123 lei. Impozitul va creşte în funcţie de capacitate cilindrică a motoarelor”, a precizat Szoverfi.
Pentru a veni în sprijinul populaţiei, Direcţia de Impozite şi Taxe din Târgu Mureş a creat un calculator de impozite pe maşini pe site-ul administraţiei publice locale, în care poate fi trecută capacitatea cilindrică şi norma euro a autovehiculului, iar astfel se va afişa suma care urmează să fie plătită.
În acest an, la Târgu Mureş se va plăti şi o taxă de 40 lei pentru motoarele electrice şi se va percepe impozit şi pentru mijloacele de transport hibride, în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului şi de coeficienţii stabiliţi.
Taxele pentru vehicule lente, afişaj publicitar, autorizaţii sanitare şi unele amenzi au fost actualizate cu rata inflaţiei de 5,6%, iar taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate şi impozitul pe spectacole vor rămâne la nivelul din 2025.
Pentru anul 2026, taxele şi tarifele aplicate de Administraţia Domeniului Public vor fi indexate, de asemenea, cu 5,6%, în funcţie de rata inflaţiei, iar ajustările vizează taxele pentru ocuparea domeniului public, garaje, parcări acoperite şi concesionarea locurilor de veci. Unele tarife au fost eliminate, iar nivelul sancţiunilor rămâne neschimbat.
Consiliul Local Târgu Mureş a stabilit şi cuantumul taxelor speciale percepute de Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor pentru anul 2026, inclusiv taxa pentru desfacerea căsătoriei pe cale administrativă, în valoare de 750 de lei.
Plata impozitelor pe proprietate şi a taxelor locale se va relua, la Târgu Mureş, începând cu data de 12 ianuarie, atât prin casieriile proprii, dar şi online şi se va menţine bonificaţia de 10% pentru persoanele fizice şi juridice care vor achita integral impozitul până la data de 31 martie. AGERPRES
Decizia Ministerului Educației de a începe semestrul școlar la mijlocul săptămânii, în plină iarnă, a stârnit nemulțumiri în rândul părinților, profesorilor și administrațiilor locale. Mulți consideră că măsura este lipsită de eficiență și pune o presiune suplimentară pe unitățile de învățământ, mai ales în contextul condițiilor meteo dificile din unele zone ale țării.
În multe școli, reluarea cursurilor pentru doar două zile înainte de weekend implică un consum inutil de resurse, în special pentru încălzirea sălilor de clasă. Pornirea sistemelor de încălzire pentru o perioadă atât de scurtă, doar pentru a le opri din nou la sfârșitul săptămânii, nu are sens din punct de vedere economic sau energetic.
Mai mult, în anumite județe din țară, stratul gros de zăpadă și drumurile blocate fac imposibilă deplasarea elevilor spre școală. În aceste condiții, mai multe inspectorate școlare au cerut amânarea revenirii în bănci până la începutul săptămânii viitoare.
Elevii din mai multe școli din țară vor avea o vacanță prelungită, după ce inspectoratele școlare au decis că nu pot deschide unitățile de învățământ din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
De asemenea efectele se resimt și pe plan turistic unde sejururile au fost scurtate din cauza începerii școlii în mijlocul săptămânii.
Luna februarie și începutul lui martie aduc la Târgu Mureș o serie de spectacole muzicale de excepție. Trupe legendare precum Holograf, Direcția 5 și 3 Sud Est vor urca pe scena Palatului Culturii pentru a oferi publicului seri pline de emoție și muzică live de calitate.
🎸 Holograf – 13 februarie 2026 Pe 13 februarie, trupa Holograf revine la Târgu Mureș cu spectacolul „Am rămas doar noi”, un concert dedicat tuturor celor care iubesc muzica românească autentică. Publicul va putea reasculta hituri ce au făcut istorie, precum „Să nu-mi iei niciodată dragostea” sau „Ți-am dat un inel”.
🎤 Direcția 5 – 25 februarie 2026 La finalul lunii februarie, Direcția 5 aduce turneul „Cultural Tour 2026” la Palatul Culturii din Târgu Mureș. Fanii sunt așteptați la o seară romantică și plină de energie, cu piese precum „Am nevoie de tine” și „O fată ca ea”.
🌹 3 Sud Est – 6 martie 2026 Primăvara începe cu ritmuri de dragoste! Trupa 3 Sud Est oferă un concert dedicat femeilor, intitulat „De ziua ta – Amintiri pentru o viață”. Evenimentul va avea loc pe 6 martie, la Palatul Culturii, și promite o atmosferă caldă, plină de nostalgie și emoție.
