Cea mai mare prăbușire din UE: indicatorul de sentiment economic din iunie 2026
În iunie 2026, indicatorul de sentiment economic (ESI) al României s-a prăbușit la 83,5, mult sub media Uniunii Europene de 95,1, conform datelor publicate luni de Comisia Europeană.
Dintre toate statele membre cu date pentru luna iunie, niciunul nu stă mai rău decât noi – am coborât de la coada clasamentului direct pe ultimul loc. Cea mai apropiată țară, Austria, se află la 87,3, iar media europeană la aproape doisprezece puncte distanță.
Față de iunie 2025, sentimentul economic al României a scăzut cu 14,3 puncte – de departe cea mai mare prăbușire din UE. A doua cea mai mare scădere, cea a Bulgariei, este aproape la jumătate: -8,8 puncte. Pentru comparație, media europeană a urcat în aceeași perioadă cu 0,6 puncte. Luna trecută eram pe locul doi la căderi, imediat după Bulgaria.
Și în doar o lună, indicatorul a coborât de la 90,8 în mai la 83,5 în iunie – o cădere de peste șapte puncte. În timp ce treisprezece state ale Uniunii se aflau în iunie peste pragul de 100, în plin optimism, România aluneca singură spre fundul clasamentului. Nici măcar comparația cu celelalte economii din regiune nu mai are sens: Bulgaria, cu care ne învecinăm de obicei la coada clasamentelor, stă acum la 95,0.
De unde vine prăbușirea?
ESI este un indicator compozit, construit din cinci sondaje de încredere cu ponderi diferite: industrie (40%), servicii (30%), consumatori (20%), comerț cu amănuntul (5%) și construcții (5%). Iar surpriza este că prăbușirea din iunie nu vine de acolo de unde te-ai aștepta.
La prima vedere, ar fi tentat să dai vina pe industrie. În cazul României însă, indicatorul de încredere din industrie a rămas aproape neclintit – sub zero, cu așteptări pesimiste privind comenzile viitoare, dar fără vreo mișcare bruscă în iunie. Ajustarea de aici s-ar putea să vină abia în iulie, după anunțul Volkswagen privind eliminarea a 100.000 de locuri de muncă. Poate.
Prăbușirea din iunie vine aproape integral din servicii. Indicatorul de încredere pentru servicii, care cântărește 30% din ESI, a căzut de la -6,3 în mai la -23,8 în iunie. Pentru context, media europeană pe servicii este pozitivă, la 3,5.
Serviciile românești se aflau în teritoriu negativ încă din ultimele luni ale lui 2025, după majorarea TVA și măsurile de limitare a consumului – înghețarea salariilor și a pensiilor. Dar ce s-a întâmplat în iunie nu mai este o alunecare, ci o scufundare: sentimentul din servicii a coborât atât de adânc încât a ajuns aproape de cel al consumatorilor, care nu au fost niciodată optimiști.
Iar consumatorii se învârt în jurul valorii de -35 de luni întregi, de când țara a intrat în criză politică. După anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și reluarea lor tensionată în mai 2025, guvernul a demisionat, iar din august 2025 a venit austeritatea. De atunci, sentimentul consumatorilor nu și-a mai revenit.
Toate acestea se suprapun peste un fundal fiscal subțire. Moody’s tocmai a reconfirmat perspectiva negativă, lăsându-ne la un singur pas de statutul de „junk”. Probabil nu vom ajunge acolo – avem Uniunea, avem fonduri europene în derulare și vom primi o parte importantă din împrumuturile SAFE pentru reînarmarea Europei.
Ceea ce îngrijorează agenția este însă cât de mult din veniturile statului se duce pe dobânzi: 9,2% în 2026, urcând la 9,6% în 2027. Practic, dacă aduni salariile, pensiile și dobânzile, bugetul rămâne aproape fără bani de cheltuit. La capitolul venituri, suntem la coada Europei, lângă Irlanda și Malta – paradoxul unui stat care se pretinde social, dar se comportă invers.
Tabloul macroeconomic completează imaginea: creșterea prognozată pentru 2026 este sub 0,1%, cel mai probabil o recesiune; inflația rămâne peste 10%, deși va scădea abrupt în iulie și august, când efectele statistice vor expira; iar șomajul continuă să urce.
Este posibil să fie o corecție exagerată, pentru că datele de la Institutul Național de Statistică spun o poveste mai puțin dură. Volumul serviciilor pentru consumatori s-a contractat cu 9,5% an/an (ajustat sezonier) în aprilie 2026, iar cel al serviciilor pentru mediul de afaceri, cu 3,5%.
Când s-au înregistrat aceste contracții, indicatorul de încredere pentru servicii era încă la -6,3. Peste o lună, când vor apărea datele, vom înțelege mai bine ce se întâmplă cu adevărat. Deocamdată, rămânem cu una dintre cele mai mari corecții ale ESI de după pandemia de COVID-19.
Piețele nu au reacționat la aceste vești, semn că ar putea fi vorba doar despre un șoc temporar, alimentat de anxietatea din societate. Randamentele la 10 ani au continuat să coboare lent – deși rămân ridicate – susținute și de încetarea focului din Iran. Prognozele de creștere nu au mai fost trase în jos. Semnele par să indice un episod trecător.
Peste toate acestea, România nu are un guvern funcțional de mai bine de două luni, după două încercări eșuate de a forma unul. Poate de aici vine și prăbușirea sentimentului: anxietatea generală din societate și frâna trasă de mediul de afaceri.
Rămâne să vedem datele privind cifra de afaceri din servicii din următoarele luni.