Cel mai vechi tip de port tradiţional din Transilvania, expus la Reghin de Sânzâiene

Nouă cămăşi cu ciupag şi catrinţe cu trup vânăt, care reprezintă cel mai vechi tip de port tradiţional din Transilvania, vor putea fi admirate în expoziţia „Sacru şi profan” amenajată la Muzeul Etnografic „Anton Badea”, de Ziua Iei.

„Pe 24 iunie sărbătorim Ziua Iei, Sânzienele şi mijlocul verii calendaristice, care ne aduc împreună într-o celebrare a soarelui, a vieţii şi a recunoştinţei. A înţelege frumuseţea unei cămăşi tradiţionale înseamnă a fi atins de misterul ei viu, de valoarea sa sacră care începe cu asumarea locului în lume. Pentru a marca această zi specială, Muzeul Etnografic ‘Anton Badea’ din Reghin organizează expoziţia ‘Sacru şi profan’, în care expune o colecţie rară: nouă cămăşi spectaculoase cu ciupag şi catrinţe cu trup vânăt, reprezentând cel mai vechi tip de port tradiţional purtat în Transilvania. În plus, vom expune şi trei cămăşi unice încreţite la gât, piese de o vechime considerabilă”, a declarat, luni, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Etnografic „Anton Badea” din Reghin, Roxana Maria Man.

Cămăşile cu ciupag, spune Roxana Man, poartă o puternică încărcătură simbolică, formele geometrice cusute reprezentând adesea adevărate coduri de protecţie sau indicatori ai statutului social.

În ce priveşte catrinţele cu trup vânăt, considerate „sobre şi elegante” în acelaşi timp, acestea reflectă o estetică arhaică neschimbată de secole.

Roxana Maria Man a subliniat că dualitatea dintre sacru şi profan este reflectată în întregul areal expoziţional al muzeului, întrucât simezele, vitrinele sălilor, precum şi tehnica, uneltele şi casele tradiţionale din expoziţia în aer liber urmăresc să ghideze vizitatorul printr-o poveste a simbolurilor.

„Dimensiunea Sacră este marcată de respectul faţă de timpul divin, de sărbători şi de riturile de trecere. Hainele de sărbătoare nu erau simple veşminte, ci instrumente prin care omul se purifica şi se prezenta în faţa divinităţii duminica sau la marile praznice. Dimensiunea Profană face referire la viaţa de zi cu zi a satului mureşean, la meşteşuguri şi unelte, însă arată cum până şi obiectele profane, cum ar fi elementele gravate pe furcile de tors sau grinzile caselor, împrumutau motive de protecţie din zona sacră – rozete solare, crucea, pomul vieţii”, a precizat Roxana Man.

Expoziţia abordează şi credinţele de la graniţa dintre sacru şi profan, cum ar fi utilizarea rituală a plantelor, precum leuşteanul, teiul şi nucul.

„Vizitarea muzeului oferă o experienţă mistică, dincolo de simpla observare a unor obiecte vechi, punând accent pe descifrarea misterului şi a forţei vii din spatele fiecărei cusături şi a fiecărui obiect cioplit. Expoziţia ‘Sacru şi profan’ reprezintă un spaţiu expoziţional profund simbolic, dedicat explorării modului în care ţăranul transilvănean îşi ghida existenţa între cele două dimensiuni fundamentale: ordinea cosmică, divină (sacrul) şi viaţa cotidiană, pământească (profanul). Conceptul expoziţiei surprinde o viziune arhaică, în care gesturile zilnice, munca şi îmbrăcămintea nu erau simple acţiuni utilitare, ci ritualuri de asumare a locului omului în lume”, a precizat Roxana Man.

Colecţia de costume tradiţionale ale muzeului din Reghin este împărţită în patru categorii: costumul românesc (1.445 de piese), costumul săsesc (86 de piese), costumul maghiar (49 de piese) şi costumul rrom (şase piese). AGERPRES