Creștere de 60% a deceselor cauzate de droguri, spune cel mai recent raport guvernamental 

Guvernul a luat act astăzi de Raportul Național privind Situația Drogurilor în România pentru anul 2025, document elaborat de Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și Adicțiilor, care oferă o imagine detaliată asupra consumului, pieței și consecințelor asociate substanțelor psihoactive la nivelul întregii țări.

Potrivit raportului, consumul de-a lungul vieții al oricărui tip de drog ilicit în populația generală a continuat să crească, ajungând la 12,3% în 2024, însă, ritmul de creștere al consumului recent și al celui actual s-a temperat față de anii anteriori. Documentul arată o schimbare de tipar în privința substanțelor preferate, droguri puternice precum cocaina, ecstasy-ul și amfetaminele înregistrând creșteri ale prevalenței, în timp ce consumul de canabis și de noi substanțe psihoactive este în scădere.

La nivelul populației tinere, tendințele arată o ușoară temperare a creșterilor înregistrate în anii anteriori, iar în cazul adolescenților de 16 ani, consumul de-a lungul vieții de droguri ilicite a scăzut semnificativ, de la 9,5% în 2019 la 6,2% în 2024, o valoare mult sub media europeană, estimată la 13%.

Din perspectiva reducerii ofertei de droguri, raportul arată că, deși capturile de canabis au scăzut ușor față de anul precedent, acestea rămân cele mai numeroase la nivel național, în timp ce capturile de heroină au atins cea mai mică valoare din ultimul deceniu. În schimb, numărul cauzelor soluționate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a continuat să crească, ajungând la aproape 9.600 de cazuri în 2024, cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte semnalate de document este creșterea cu 60% a numărului de decese direct asociate consumului de droguri în 2024 față de anul anterior, fiind înregistrate 40 de astfel de cazuri la nivel național, dintre care 26 la bărbați și 14 la femei, grupa de vârstă cea mai afectată fiind cea de 35-39 de ani. Raportul precizează că datele privind aceste decese au fost colectate de la opt instituții medico-legale teritoriale, printre care se numără și cea din județul Mureș, alături de București, Cluj, Ilfov, Iași, Galați, Suceava și Timiș.

Documentul mai arată că examinările toxicologice pentru cazurile de deces au fost realizate atât la Institutul Național de Medicină Legală din București, cât și la institutele regionale din Iași, Timișoara, Cluj-Napoca și Târgu Mureș, în funcție de competența teritorială a fiecărui caz, ceea ce plasează instituția mureșeană printre centrele de referință la nivel național pentru acest tip de expertiză.

În ceea ce privește asistența medicală acordată persoanelor consumatoare de droguri, raportul arată o scădere a numărului de admiteri la tratament, ajuns la cea mai mică valoare din ultimul deceniu, respectiv 2.260 de cazuri în 2024, tendință similară fiind observată și în cazul programelor de substituție cu metadonă și al urgențelor medicale raportate de unitățile de primiri urgențe din întreaga țară.

Un alt indicator urmărit de autorități, prevalența bolilor infecțioase în rândul persoanelor care își injectează droguri, arată o evoluție mixtă, cu o creștere a infecțiilor cu HIV, de la 15,7 % în 2023 la 18,5 % în 2024, dar și cu o scădere semnificativă a prevalenței hepatitei virale de tip C, de la 60,3 % la 54,1 % în același interval.