Cu mașina de teren prin satele uitate de lume: traseul Trei Fântâni – Covacipeter – Izvorul Oltului

Pentru pasionații de offroad care vor să iasă din rutina asfaltului, vecinătatea Harghitei oferă unul dintre cele mai spectaculoase trasee din estul Carpaților: legătura dintre satul Trei Fântâni, cătunul Covacipeter și izvorul Oltului. Un drum care nu se face cu autoturismul de oraș, ci cu o mașină capabilă să treacă prin gropi, șleauri și sectoare de piatră, prin zone unde timpul pare să fi încetinit. Deci e bine să pornești cu răbdarea la tine.

Punctul de pornire al traseului, satul Trei Fântâni, se află la poalele Munților Hășmaș, la o altitudine de aproximativ 900 de metri. Administrativ, satul ține de comuna Dămuc, județul Neamț, dar majoritatea localnicilor sunt de etnie maghiară, așadar te vei simții mai degrabă în județul Harghita, la punctul de plecare. Se ajunge aici fie din DN12C, dinspre Bicaz, pe un drum pietruit de circa 16 kilometri, fie dinspre Lacul Roșu. Numele vine de la trei izvoare aflate în apropierea satului, dintre care cel mai cunoscut este izvorul carstic numit Izvorul Cald, care nu îngheață nici iarna.

Satul are peisaje aproape elvețiene, dar cu drumuri într-o stare care „cere” mașini de teren. Ceea ce, în cazul de față, e exact ceea ce se caută. La Trei Fântâni există două biserici, un singur magazin în curtea proprietarului, iar școala românească este abandonată de peste două decenii. Aici se face primul popas, pentru cei care vor să stea de vorbă cu localnicii sau să vadă cum se mai trăiește la marginea Hășmașului.

De la Trei Fântâni, traseul continuă peste creste, spre vest, către orașul minier Bălan, de unde începe partea cea mai cunoscută a aventurii: drumul forestier și de pietriș care urcă, paralel cu cursul superior al Oltului, până la cătunul Covacipeter. Sunt aproximativ 14 kilometri de drum de pietriș, care este accesibil și autoturismelor mici, dar este de preferat o mașină 4×4, în special pe vreme rea sau imediat după ploi.

Covacipeter, sau mai degrabă Kovácspéter scris în versiunea sa „originală”, este o localitate componentă a municipiului Gheorgheni și se află pe DJ125A, în proximitatea Trecătorii Oltului. Așezarea are caracter de cătun, cu case rare, pierdute pe pajiști, majoritatea sunt folosite de localnici pe perioada verii. Liniștea de aici, în mijlocul pădurilor de molid, e probabil cel mai bun motiv să oprești motorul și să cobori câteva minute.

Ultimul obiectiv al traseului este Izvorul Oltului. Se află, la circa 200 de metri de capela catolică din Pasul Trecătoarea Oltului, la o altitudine marcată oficial la 1261 metri. Locul a fost făcut celebru de scriitorul Geo Bogza în „Cartea Oltului” și rămâne unul dintre punctele de pelerinaj ale geografiei românești. Tot din zonă pornesc mai multe poteci marcate spre Vârful Șipoș, Piatra Singuratică sau izvorul geografic al Mureșului, pentru cine vrea să adauge o tură pe jos la programul de weekend.

Câteva recomandări practice pentru cine pleacă din Mureș: traseul nu se face cu autoturism de oraș, mai ales după ploi. Se merge cu rezervorul plin, pentru că între Bălan și Gheorgheni nu există benzinării pe ruta directă peste pas. În cătun nu există servicii turistice, așa că apa, mâncarea și o trusă minimă de scule rămân obligatorii. Iar cele mai bune perioade pentru a-l parcurge sunt din mai până în octombrie, când drumurile forestiere sunt practicabile, iar peisajul Hășmașului e la potențialul lui maxim.