Cum a renăscut memoria sculptorului Obeliscului din Costineşti în inima copiilor din Zau de Câmpie 

Memoria lui Wilhelm Demeter (1936-2016), unul dintre cei mai importanţi sculptori şi mozaicari români contemporani, recunoscut la nivel naţional pentru realizarea monumentului-simbol al litoralului românesc, Obeliscul din Costineşti, a renăscut în comuna sa natală, Zau de Câmpie, graţie unei nepoate, Rozalia Farkas, care şi-a descoperit gena artistică la peste 50 de ani şi, ulterior, a înfiinţat un club de pictură pentru copiii din localitate.

Rozalia Farkas, o logopedă respectată de la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr. 2 din Târgu Mureş, cu studii în psihologie şi psihopedagogie, ne-a spus că a avut o viziune clară: şi-a văzut propriile picturi şi s-a văzut pe sine creând artă.

„Eu sunt de loc din Zau de Câmpie, m-am născut aici şi m-am întors fiindcă, în urmă cu doi ani, mi-am dat seama că am o misiune. Într-un moment mai special, am avut o viziune în care mi-am văzut picturile şi, pentru că de mult timp mă gândeam că aş putea avea o legătură cu domeniul artei – unchiul meu, fratele tatălui meu, fiind renumitul sculptor Wilhelm Demeter -, am simţit că trebuie să acţionez. (…) În acel vis m-am văzut făcând ceva în acest domeniu, aşa că am căutat un specialist care să mă îndrume şi să vadă dacă am talent la pictat. Astfel, am început să pictez în urmă cu nici doi ani”, a declarat, pentru AGERPRES, Rozalia Farkas.

Artista, a cărei carieră a început la vârsta de 51 de ani, a vorbit şi despre influenţa pe care unchiul ei, Wilhelm Demeter, a avut-o asupra sa în copilărie.

„Am început să pictez la 51 de ani. Am zis: de ce nu? Unchiul meu a avut o influenţă enormă asupra mea în copilărie. Îi plăcea să ne adune şi să ne arate operele sale, deşi era un om modest, care fugea de lumina reflectoarelor. Când am înţeles că este misiunea mea să nu las această moştenire culturală să dispară, am ştiut că nu mai trebuie să aştept ca altcineva din familie să facă primul pas”, ne-a povestit Rozalia.

Ghidată la început de arhitectul Radu Iaţcu, Rozalia a deschis pânza către lume, o primă expoziţie personală dându-i curaj, iar paşii au purtat-o rapid înapoi spre rădăcini, în satul natal. Nici nu se putea altfel, deoarece Radu Iaţcu este un artist plastic complex – grafician satiric, caricaturist, pictor şi arhitect -, cunoscut în mediul cultural românesc şi internaţional pentru polivalenţa sa.

„Ideea de a face ceva la Zau de Câmpie a venit un pic mai târziu, fiind încurajată de domnul Radu Iaţcu, un arhitect cu care am făcut primii paşi în pictură. Am avut şi o expoziţie personală în urmă cu un an şi ceva. Dumnealui mi-a spus că nu se poate să nu fac ceva, că nu putem lăsa o asemenea moştenire culturală fără să fie cunoscută. Sculptorul Wilhelm Demeter a copilărit în comuna Zau de Câmpie, dar, după terminarea studiilor, s-a stabilit în Constanţa. A absolvit la Bucureşti, la Institutul de Arte Plastice ‘Nicolae Grigorescu’, secţia Sculptură, iar la Constanţa a devenit unul dintre reprezentanţii importanţi ai sculpturii româneşti contemporane. De-a lungul carierei, a expus atât în ţară, cât şi în străinătate, a câştigat premii importante, iar în anul 2002 a fost distins cu Ordinul Naţional ‘Serviciul Credincios’ în grad de Cavaler, pentru contribuţia activă la dezvoltarea vieţii artistice din România”, a menţionat Rozalia Farkas.

Unchiul ei s-a stins din viaţă în anul 2016, la 80 de ani, dar distincţia primită rămâne dovada recunoaşterii aportului adus culturii româneşti.

„El a fost condus pe ultimul drum cu onoruri militare. Mult timp m-am gândit că ar trebui să facem ceva ca el să fie cunoscut şi aici, în Zau de Câmpie, însă, fiind o familie numeroasă, de multe ori aştepţi să facă celălalt primul pas. În momentul în care am avut acea viziune, în timpul unei meditaţii, mi-am dat seama că nu trebuie să mai aştept de la altcineva. Este misiunea mea să încep. Am avut însă ajutor, fiindu-mi alături rudele şi surorile, şi aşa am pornit această asociaţie’, a afirmat Rozalia.

Prin înfiinţarea Asociaţiei Culturale „Wilhelm Demeter” şi cu sprijinul primăriei locale, care i-a oferit un spaţiu generos în căminul cultural, ea a deschis un club de pictură gratuit pentru copiii din comună, iar astfel viaţa culturală din Zau de Câmpie a prins culoare. Copii cu vârste între 5 şi 16 ani vin la club nu pentru a fi notaţi ca la şcoală, ci pentru a experimenta libertatea pură a exprimării.

„Cred că misiunea mea aici, în Zau de Câmpie, este tocmai să le arăt copiilor că orice om care provine dintr-un sat mic sau de oriunde din lume, indiferent din ce familie face parte şi oricât de mare, de frumoasă sau de completă ar fi ea, poate avea şanse egale. Îşi poate creşte aripile prin muncă şi prin perseverenţă şi poate să ajungă exact acolo unde îşi doreşte, exact aşa cum a făcut unchiul meu în urmă cu 90 de ani. Născut aici, un copil de la ţară a ajuns un om deosebit, un sculptor de mare valoare, ale cărui lucrări sunt admirate de mii şi mii de oameni din ţară şi din străinătate”, ne-a explicat artista.

De la „Sărbătoarea Mărţişorului – Dunărea Albastră” de la Târgu Mureş, până la expoziţiile locale de Ziua Mamei sau Ziua Copilului, micul club a strâns deja patru expoziţii de succes.

Cel mai important test a fost, însă, la „Festivalul Bujorului la Castel”, unde micii artişti şi-au pictat propriul univers sub tema „Satul meu drag”. Ei şi-au vândut lucrările cu bujori de stepă şi peisaje locale pentru a-şi finanţa singuri tabăra visurilor lor.

„În tabăra de trei zile de la ‘Paulownia – Colţ de Rai’, copiii au îmbinat tehnicile de şevalet cu exerciţii de dezvoltare personală şi jocuri de mişcare. Activităţile au fost adaptate din mers, chiar şi pentru picii de aproape 5 ani care au vrut neapărat să participe”, a subliniat Rozalia Farkas.

Membră a Asociaţiei Artiştilor Plastici din Bucureşti, proaspăt întoarsă dintr-o tabără de creaţie la Cheia şi cu dosarul depus la Şcoala Populară de Artă, Rozalia Farkas continuă să picteze flori, peisaje şi compoziţii abstracte, pentru a le putea dărui mai departe elevilor săi.

Wilhelm Demeter (1936-2016) a fost unul dintre cei mai importanţi sculptori şi mozaicari români contemporani, recunoscut la nivel naţional drept „sculptorul de la Marea Neagră”.

Creaţia sa, Obeliscul din Costineşti, este cel mai important simbol vizual al staţiunii tineretului de pe litoralul românesc, fiind concepută în perioada 1969-1972. Monumentul iniţial a fost inaugurat sub denumirea oficială de „Semnal de Tabără” şi avea o înălţime de 12 metri. Era realizat din beton deschis la culoare şi a definit rapid identitatea plajei centrale.

În noaptea de 23 septembrie 2005, o viitură puternică a lovit staţiunea Costineşti. Inundaţiile masive au rupt plaja, iar forţa apelor a răsturnat, a spart şi a îngropat vechiul obelisc sub mormane de nisip şi pământ, monumentul fiind imposibil de salvat.

La insistenţele autorităţilor locale, sculptorul Wilhelm Demeter, aflat atunci la o vârstă înaintată, a reproiectat structura într-o formă îmbunătăţită. Noul obelisc a fost inaugurat în 3 iunie 2006.

Noul monument este compus din şase piese masive din beton armat, care sugerează forma dinamică a unui catarg de navă cu pânzele purtate de vânt. Varianta actuală este mult mai robustă pentru a rezista intemperiilor, măsoară 18,5 metri înălţime (cu 6,5 metri mai mult decât originalul) şi cântăreşte aproximativ 200 de tone. AGERPRES