Cum au cheltuit bugetele cele 8 comune-dormitor ale Târgu Mureșului – radiografia bugetară 2025

Cele opt comune limitrofe municipiului Târgu Mureș – Corunca, Livezeni, Sângeorgiu de Mureș, Sântana de Mureș, Sâncraiu de Mureș, Cristești, Crăciunești și Gheorghe Doja – au cheltuit împreună, în 2025, aproximativ 212,8 milioane de lei (spre comparație, bugetul Târgu Mureșului a fost de 671,6 milioane de lei, deci cam 1/3 din acesta), deservind o populație cumulată de aproape 48.800 de locuitori, conform datelor din portalul Transparența Bugetară administrat de Ministerul Finanțelor.

Analiza execuțiilor bugetare relevă diferențe semnificative între comunele-dormitor ale orașului, atât în ceea ce privește dimensiunea bugetelor, cât și prioritățile de cheltuire a banilor publici.

Cele mai mari bugete de cheltuieli le-au avut Sâncraiu de Mureș (47,32 milioane lei) și Sângeorgiu de Mureș (44,79 milioane lei), cele mai populate dintre cele opt comune, cu peste 10.000, respectiv aproape 9.700 de locuitori. La polul opus, Gheorghe Doja, cea mai mică dintre comunele analizate (3.101 locuitori), a cheltuit doar 8,53 milioane lei, iar Crăciunești 12,8 milioane.

Din cele opt comune, șase au încheiat anul 2025 pe excedent bugetar. Cel mai mare surplus l-a înregistrat Livezeni (3,22 milioane lei), urmată de Corunca (2,79 milioane) și Crăciunești (1,81 milioane). Două comune au cheltuit mai mult decât au încasat: Sâncraiu de Mureș a înregistrat un deficit de 1,37 milioane lei, iar Cristești unul de 1,15 milioane lei.

Cheltuieli per cap de locuitor

Raportat la numărul de locuitori, cheltuielile variază considerabil. Livezeni conduce clasamentul cu aproximativ 5.809 lei cheltuiți per capita, urmată de Cristești (5.274 lei/locuitor) și Sângeorgiu de Mureș (4.623 lei). La celălalt capăt se află Gheorghe Doja (2.751 lei/locuitor) și Crăciunești (2.951 lei), comune care au avut și cele mai modeste bugete.

Pe ce s-au cheltuit banii?

Prioritățile bugetare diferă considerabil de la o comună la alta, reflectând stadiul de dezvoltare al infrastructurii și proiectele aflate în derulare.

Transporturile au reprezentat cea mai mare cheltuială pentru patru din cele opt comune. Cristești a alocat 41% din buget (12,09 milioane lei) pentru drumuri și infrastructură de transport, cea mai mare pondere dintre toate comunele analizate. Sângeorgiu de Mureș a direcționat 31,8% (14,24 milioane lei) – suma cea mai mare în termeni absoluți –, iar Sâncraiu de Mureș 23,5% (11,13 milioane) și Sântana de Mureș 23,6% (6,01 milioane). La polul opus, Gheorghe Doja a alocat doar 1,5% din buget pentru transporturi (130.000 lei), iar Crăciunești 5,2% (667.000 lei).

Protecția mediului, capitol care include în special cheltuielile cu colectarea deșeurilor și canalizarea, a fost prioritatea numărul unu la Livezeni, unde a absorbit aproape jumătate din buget – 47,6%, respectiv 12,76 milioane lei. Și la Crăciunești protecția mediului a fost pe primul loc, cu 25,2% din cheltuieli. Ponderi importante s-au înregistrat și la Sântana de Mureș (18,1%) și Sângeorgiu de Mureș (14,4%).

Cheltuielile cu aparatul administrativ (autorități publice și acțiuni externe) au avut ponderi cuprinse între 13,8% la Sâncraiu de Mureș și 32% la Gheorghe Doja. În termeni absoluți, cele mai mari sume pentru funcționarea administrației au fost la Sâncraiu de Mureș (6,54 milioane lei) și Sângeorgiu de Mureș (6,41 milioane). Gheorghe Doja, deși cea mai mică localitate, a alocat aproape o treime din buget pentru administrație (2,73 milioane lei), ceea ce reflectă costurile fixe ridicate ale funcționării unui aparat administrativ raportat la un buget total redus.

Investițiile în învățământ au fost cele mai mari la Sâncraiu de Mureș, atât ca pondere (29,4%), cât și ca valoare absolută (13,93 milioane lei) – aproape un sfert din totalul cheltuielilor cu educația din toate cele opt comune. La Gheorghe Doja, educația a primit 28,7% din buget. La celălalt capăt, Livezeni a alocat doar 2,6% din cheltuieli pentru învățământ (701.000 lei), iar Corunca 8,4%.

Cheltuielile cu asistența socială au fost relativ omogene ca pondere, variind între 6,6% la Livezeni și 18,5% la Gheorghe Doja. Cele mai mari sume absolute au fost la Sângeorgiu de Mureș (4,74 milioane) și Sâncraiu de Mureș (4,18 milioane).

Locuințe, servicii și dezvoltare publică – capitol care include iluminatul public, alimentarea cu apă și alte utilități – au absorbit ponderi între 0,98% la Livezeni (263.000 lei) și 21,6% la Corunca (3,81 milioane lei), care a avut în acest capitol cea mai mare cheltuială. Și Sântana de Mureș (13%) și Crăciunești (21,1%) au investit sume importante în dezvoltare publică.

Cultura, recreerea și religia au primit cele mai mari alocări la Sângeorgiu de Mureș (4,03 milioane lei, 9% din buget) și Sâncraiu de Mureș (3,5 milioane, 7,4%), în timp ce la Gheorghe Doja acest capitol a primit doar 148.000 de lei, iar la Crăciunești 77.500 de lei.

De unde au venit banii?

Din punct de vedere al surselor de venituri, subvențiile au reprezentat principala sursă de finanțare pentru cele mai multe comune: 60,4% la Livezeni, 43,7% la Sângeorgiu de Mureș și 42,5% la Sâncraiu de Mureș. La Corunca, în schimb, principala sursă au fost cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit (35,7%), semn al unei baze fiscale locale mai puternice. La Gheorghe Doja, un element neobișnuit a fost prezența în buget a 1,9 milioane lei din „alte operațiuni financiare” (21% din venituri), respectiv la Crăciunești 2 milioane lei din aceeași sursă (13,7%), indicând probabil împrumuturi sau alte instrumente financiare.

Datele arată o zonă peri-urbană în plin proces de dezvoltare, cu investiții în infrastructura de transport și protecția mediului, dar cu diferențe notabile de capacitate administrativă și financiară. Comunele mari precum Sâncraiu de Mureș și Sângeorgiu de Mureș reușesc să diversifice cheltuielile pe mai multe capitole, în timp ce comunele mai mici, precum Gheorghe Doja sau Crăciunești, alocă o pondere disproporționată pentru funcționarea administrației, rămânând cu resurse limitate pentru investiții în infrastructură și dezvoltare.