Deficit de 1.473 de medici de familie: două treimi din internați nu trec pe la medicul de familie

România se confruntă cu un deficit cronic de medici de familie care afectează peste 1.000 de localități și menține mortalitatea infantilă la aproape dublul mediei europene, potrivit datelor publicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate la finele anului 2025 și prezentate public pe 22 aprilie 2026 într-un raport comun al organizației Salvați Copiii și al Fundației OMV Petrom.

Conform datelor CNAS valabile la 31 decembrie 2025, un număr de 1.055 de localități înregistrau deficit de medici de familie, fiind necesari încă 1.473 de medici pentru acoperirea nevoilor existente. Dintre acestea, 335 de localități nu aveau cabinet propriu, fiind deservite doar prin puncte de lucru ale medicilor din alte localități, iar 175 nu beneficiau deloc de niciun serviciu de medicină de familie. Față de situația de la finalul anului 2024, cifrele sunt practic identice, indicând o stagnare completă a sistemului.

Consecințele acestei realități se văd direct în statisticile de mortalitate infantilă. România înregistrează o rată de 6,6 decese la mia de născuți vii, aproape dublul mediei Uniunii Europene de 3,5 la mie. Decalajul dintre mediul rural și cel urban este semnificativ: în rural, rata ajunge la 7,9 la mie, față de 5,3 la mie în urban. Deși aproape jumătate din populația țării locuiește la sat, mai puțin de o treime dintre medicii de familie profesează acolo, unde un singur medic deservește de peste două ori mai mulți pacienți decât omologul său din mediul urban.

Lipsa medicinei primare se resimte și la nivelul spitalelor. Din totalul de peste 3,6 milioane de cazuri de pacienți externați după spitalizare continuă în 2025, mai puțin de o treime s-au prezentat cu trimitere de la medicul de familie, în timp ce peste două milioane de cazuri au ajuns direct prin serviciile de urgență. Specialiștii atrag atenția că această situație supraîncarcă spitalele județene și camerele de gardă și reflectă rolul slab al medicinei de familie în filtrarea și orientarea pacienților în sistem.

Tabloul structural al problemei este agravat și de vârsta medicilor existenți: doi din cinci medici de familie au peste 60 de ani, ceea ce prefigurează o nouă undă de pensionări în anii următori. În 2023, medicii de familie reprezentau 18% din totalul medicilor din România, sub media Uniunii Europene de 20% și sub nivelul majorității statelor membre. Totodată, îngrijirea spitalicească consuma în același an 41% din cheltuielile totale de sănătate ale României, al doilea cel mai ridicat nivel din UE, în timp ce ponderea alocată îngrijirii ambulatorii era a doua cea mai scăzută din blocul comunitar.

În acest context, organizația Salvați Copiii România implementează cea de-a patra ediție a programului național „Primul pas spre sănătate”, cel mai amplu program de susținere a medicinei de familie din mediul rural. Prin ediția din 2026, urmează să fie dotate 60 de cabinete medicale din zone dezavantajate cu aparatură modernă, printre care ecografe, electrocardiografe, defibrilatoare automate, doppleruri vasculare și fetale și truse de mică chirurgie. Investiția aferentă acestei ediții se ridică la un milion de euro, finanțat de Fundația OMV Petrom, care a alocat în total 3,5 milioane de euro pentru primele trei ediții ale programului. Cabinetele interesate se pot înscrie în concurs în perioada 15 aprilie – 15 mai 2026, urmând ca la finalul anului să fie atins pragul de 220 de cabinete dotate de la lansarea programului în 2023.

Studiile de impact ale edițiilor anterioare arată că 84% dintre gravidele din zonele deservite au beneficiat de controale lunare în perioada esențială a sarcinii, 80% dintre copii au primit consultații regulate pentru urmărirea creșterii și dezvoltării, iar 93% dintre medicii participanți consideră că programul contribuie direct la reducerea mortalității infantile.