Dincolo de clasamente. Reflecții asupra Concursului Național de Comunicări Științifice ale elevilor de liceu la disciplina Geografie

Un eveniment educațional are semnificații diferite pentru fiecare dintre cei implicați. Pentru profesorul de geografie, cercetarea realizată de elevii liceeni are atribute precum prospețime, inovație, originalitate, pasiune. Pentru elev, cercetarea înseamnă, pe lângă curiozitate și descoperire, mult efort extrașcolar, numeroase ore petrecute în procesul de documentare, în culegerea datelor, în efectuarea cercetării de teren, în redactarea lucrării și elaborarea prezentării, toate acestea fiind însoțite de oboseală și stres. Pentru profesorul coordonator, ea presupune o perioadă lungă de mentorat, multă răbdare, cu așteptări pe măsura efortului depus de elev și a timpului investit. Pentru organizator, înseamnă multă birocrație, abilități manageriale la cote înalte, rezistență la stres și sacrificii. Pentru profesorul evaluator, lucrurile stau puțin diferit. În ochii evaluatorului, concursul încetează să mai fie o competiție și devine dovada că educația își atinge unul dintre cele mai importante scopuri: formarea unor tineri capabili să gândească critic, să investigheze și să contribuie cu propriile idei la înțelegerea lumii. Pentru profesorul evaluator, elevii nu mai sunt doar participanți la un concurs, ci tineri cercetători care au curaj, devin exploratori, își împlinesc visele, își susțin ideile, își manifestă creativitatea, fac cercetare, elaborează lucrări, prezintă comunicări, își argumentează ideile, fac față cu succes provocărilor unui dialog academic.

În cifre, faza națională a Concursului de Comunicări Științifice ale elevilor de liceu la disciplina Geografie, care s-a desfășurat în perioada 16 – 19 iulie la Târgu Mureș, arată astfel:

• patru zile de activități;
• trei secțiuni de concurs: Geografie umană, Geografie fizică și Geografia mediului;
• 28 de lucrări înscrise la secțiunea Geografie fizică, 42 la secțiunea Geografie umană și 35 la secțiunea Geografia mediului;
• un volum de rezumate;
• 35 de profesori însoțitori ai loturilor județene;
• o comisie de evaluare formată din 23 de cadre didactice din învățământul universitar și preuniversitar;
• un liceu gazdă – Liceul Teoretic „Gheorghe Marinescu”;
• o echipă remarcabilă de organizatori condusă cu calm și profesionalism.

Lucrările de cercetare și comunicările aferente care au fost prezentate în cadrul celor trei secțiuni au fost marcate de originalitate, pasiune, implicare, entuziasm și multă, multă emoție constructivă.

La secțiunea Geografie fizică au dominat studiile privind riscurile geomorfologice și hidrologice (alunecări de teren, eroziune, inundații, hărți de risc), dinamica reliefului, variabilitatea climatică și relația dintre factorii naturali și ecosisteme. Elevii au utilizat observații directe, cartare, modele digitale ale terenului, date meteorologice și analize GIS, ceea ce conferă demersurilor științifice un caracter aplicativ și riguros.

Comunicările de la secțiunea Geografie umană au avut o tematică dominată de transformările spațiului urban și periurban. Elevii au investigat regenerarea urbană, dezvoltarea economică, mobilitatea populației, dinamica demografică, infrastructura de transport și sustenabilitatea orașelor. S-a remarcat utilizarea chestionarelor, a analizelor statistice, a cartografierii și a studiilor de caz locale, demonstrându-se preocuparea pentru probleme actuale ale comunităților și pentru interpretarea critică a schimbărilor teritoriale.

Secțiunea Geografia mediului a fost poatecea mai actuală. Cercetările au vizat impactul activităților umane asupra mediului, schimbările climatice, poluarea, calitatea aerului, spațiile verzi, dezvoltarea durabilă și percepția socială asupra problemelor de mediu (de exemplu, eco-anxietatea). Majoritatea cercetărilor au evidențiat o abordare interdisciplinară, în care geografia este integrată cu ecologia, sociologia, urbanismul și analiza spațială. Originalitatea unor cercetări a fost remarcabilă; amintesc aici un studiu de caz privind rolul sinesteziei în percepția peisajului urban. Comunicările au propus modalități de îmbunătățire a mediului natural și antropic, demonstrând că ideile formulate pot fi valorificate concret în rezolvarea unor probleme reale.

Dincolo de recunoștința față de toți cei care au făcut posibilă desfășurarea acestei manifestări educaționale – organizatori, profesori coordonatori, membri ai comisiilor și, mai ales, elevi – la final rămâne o reflecție firească, orientată spre viitor: ce putem face mai bine pentru elevii noștri? Cum putem încuraja mai mult cercetarea autentică, observația directă, investigația de teren, utilizarea instrumentelor digitale și curajul de a pune întrebări înainte de a căuta răspunsuri?

Pentru mine, participarea în calitate de profesor evaluator s-a încheiat nu doar cu satisfacția unei experiențe profesionale deosebite, ci și cu dorința de a valorifica în propria activitate didactică ceea ce am învățat. De a crea mai multe contexte în care elevii să investigheze, să observe, să formuleze ipoteze și să își susțină argumentat concluziile. De a încuraja investigația pe teren, utilizarea tehnologiilor moderne și prezentarea publică a rezultatelor. Această experiență mi-a confirmat că adevărata performanță nu se construiește doar prin acumularea de informații, ci prin curajul de a investiga, de a argumenta și de a învăța din propriile descoperiri.

Poate că acesta este, de fapt, cel mai valoros câștig al Concursului Național de Comunicări Științifice ale elevilor: nu doar premiile sau clasamentele, ci încrederea pe care o cultivă în tinerii cercetători, convingerea că ideile lor au valoare și că, având alături profesori care îi îndrumă și îi încurajează, pot transforma pasiunea pentru cunoaștere într-un parcurs educațional spre succes.

Prof. dr. Hobai Roxana,

Liceul Tehnologic „Gheorghe Șincai”, Tg. Mureș