Discord, Twitch și Roblox, pe lista canalelor de radicalizare a tinerilor. Ce măsuri vin în școlile din Mureș

Guvernul pregătește prima Strategie Națională pentru prevenirea și combaterea extremismului violent, iar școlile au un rol important în ea. Proiectul de hotărâre, inițiat de Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Afacerilor Interne, a fost publicat în consultare publică. Strategia acoperă perioada 2026–2029, iar în 2030 urmează să fie adoptată una nouă, tot pe trei ani.

Nota de fundamentare menționează că proiectul vine după evenimentele de anul acesta în care minori au comis acte de violență extremă în afara familiei, inclusiv în școli și după ce s-a constatat riscul ca astfel de fapte să fie imitate. Autorii mai spun că sancțiunile și controlul sunt necesare, dar nu sunt suficiente, așa că prevenția și reintegrarea trebuie combinate cu implicarea întregii societăți.

România nu se confruntă încă cu o amenințare larg răspândită de radicalizare, nivelul amenințării este considerat scăzut, dar țara se află într-o fază de „vulnerabilitate latentă”. Nota observă însă că discursul de ură a crescut în jurul ultimelor alegeri, având ca ținte comunitățile evreiești, romii, persoanele LGBTQ+, jurnaliștii, cercetătorii și muncitorii străini.

Jocurile online, sub lupă

Pentru părinți, partea cea mai interesantă privește internetul. Documentul identifică drept canale-cheie rețelele sociale, aplicațiile criptate și platformele video, iar drept canale emergente, mai ales în rândul tinerilor, platformele de gaming precum Discord, Twitch și Roblox.

Cifrele arată cât de mult timp petrec copiii online: 95,7% dintre liceeni, 83,5% dintre elevii de gimnaziu și 60,1% dintre copiii din clasele III–IV folosesc zilnic internetul, iar 35% dintre tineri petrec peste două ore pe zi pe rețelele sociale. La competențe digitale stăm prost: doar 47,19% dintre tinerii de 16–24 de ani au cel puțin competențe digitale de bază, față de o medie europeană de 69,98%.

Ce se va face în școli

Strategia are trei obiective generale, opt obiective specifice și 40 de direcții de acțiune. O bună parte vizează învățământul preuniversitar, deci și școlile din Mureș, prin inspectorate școlare, centrele de resurse și asistență educațională (CJRAE) și casele corpului didactic. Sunt prevăzute:

– informarea părinților;

– pregătirea consilierilor școlari, a psihologilor și a personalului medical și de pază;

– o rețea de practicieni și resurse educaționale deschise;

– campanii anuale de conștientizare;

– o rețea de elevi-ambasadori pentru drepturi și libertăți;

– evaluări periodice ale riscurilor în școli.

Pe lângă acestea, documentul prevede educație media și online și educație pentru democrație, pentru ca elevii să recunoască dezinformarea. Pentru tineri, strategia mizează pe sentimentul de apartenență, prin sport, voluntariat, activități extracurriculare de gândire critică, activități culturale și artistice și un proiect-pilot numit „Istoria în Stradă”. Tema extremismului va fi inclusă și în campania „Tăcerea e tot violență. Vocea ta e soluția”.

Alte măsuri țintesc instituțiile:

– echipe mixte de caz, formate din poliție, servicii sociale, medicale și școlare, pentru identificarea timpurie a cazurilor;

– un atlas al indicatorilor de radicalizare;

– sprijin pentru victime;

– măsuri pentru prevenirea violenței împotriva profesorilor și elevilor;

– programe pentru cluburile sportive și suporteri.

Ce nu intră în strategie

Documentul precizează că apărarea opiniilor, oricât de incomode, nu este vizată. Exercitarea pașnică a libertății de conștiință, de exprimare, de asociere, religioasă sau de opinie este exclusă, iar cazurile de terorism nu sunt acoperite de această strategie. Definiția extremismului violent folosită în document este una de lucru și nu creează obligații legale noi.

Proiectul înființează un Comitet interministerial de monitorizare, condus de un secretar de stat din Cancelaria Prim-Ministrului, care se va reuni o dată la două luni. Rapoartele anuale vor fi finalizate până la 30 aprilie a anului următor și publicate pe site-ul Guvernului. Printre invitații permanenți ai comitetului se află cinci facultăți, din București, Iași, Brașov, Timișoara și Sibiu. Universitățile din Târgu Mureș nu apar pe listă.