Dosare secrete din lupta comuniştilor împotriva literaturii religioase, în expoziţia din Cetate, „Sub capota maşinii”

Dosare secrete, documente şi fotografii din timpul anchetelor desfăşurate în perioada comunismului despre circulaţia clandestină a literaturii religioase în România pot fi descoperite de publicul larg în expoziţia „Sub capota maşinii”, care îşi va deschide porţile pentru Noaptea Muzeelor, la Muzeul UMFST din Cetatea Târgu Mureş.

„Conduc practica primului an masteral de la masteratul de Istorie a Religiilor – Religie şi Politică – din cadrul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie (UMFST) şi în cadrul acestei practici realizăm o expoziţie despre circulaţia cărţilor religioase clandestine în perioada comunistă. Expoziţia se numeşte ‘Sub capota maşinii’, un titlu care poate părea un pic ciudat. De ce? Pentru că prima fotografie de care am dat în arhivă este una făcută de către vameşii români în 1985, când au descoperit sub capota unei maşini câteva biblii şi literatură religioasă, acestea fiind interzise în România în perioada respectivă. Ei au confiscat toate aceste cărţi de literatură religioasă care veneau din vest în România şi am pornit de la această idee. Cărţile respective au fost confiscate de vameşi şi le-am găsit în materialele de Securitate. Dar întrebarea noastră este: oare chiar să fi fost luate toate de către vameşi şi de către Securitate? Şi atunci am încercat, împreună cu studenţii, să aflăm în comunităţi religioase din această zonă dacă a ajuns material religios clandestin şi dacă s-a folosit”, a declarat, pentru AGERPRES, Anca Şincan, cercetător la Institutul de Studii Religioase „Ioan Petru Culianu” al UMFST din Târgu Mureş.

Cercetătorul spune că expoziţia temporară „Sub capota maşinii: circulaţia clandestină a literaturii religioase în timpul regimului comunist din România” este menită să completeze imaginea despre îngrădirea libertăţii religioase în România comunistă, dar mai ales asupra modalităţilor în care preoţi, pastori şi credincioşi obişnuiţi au reuşit să păstreze şi să transmită textele esenţiale ale credinţei lor.

„Este o poveste tristă. O societate în care deţinerea unei cărţi este un act de ilegalitate, în special a unei biblii, de exemplu, este o societate în care nu trebuie să ne placă să ne întoarcem. Şi acesta este şi motivul pentru care expoziţia are un mesaj în spate: trebuie să avem libertatea aceasta de a citi ce ne place, de a crede în ce vrem”, a afirmat Anca Şincan.

Expoziţia de la Muzeul UMFST Târgu Mureş cuprinde, în mare parte, texte religioase care au circulat clandestin în perioada comunistă, imagini din arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Comunismului, din baza de date a proiectului Hidden Galleries despre minorităţi religioase în arhivele poliţiei secrete (University College Cork), obiecte şi literatură religioasă, biblii, manuscrise din colecţii private ale unor comunităţi religioase din Transilvania.

„Am descoperit numeroase cărţi şi documente, astfel că am reuşit să punem cap la cap o expoziţie cu acest material, cu această literatură religioasă care a trecut frontiera, dar şi cu literatura religioasă care era moştenită de părinţi şi bunici de la părinţii lor dinainte, din anii ’40, din anii ’30, pe care o păstrau: cărţi de rugăciune, îndreptare ortodoxe, cărţi de cântece şi pricesne religioase. Toate acestea strânse ca o comoară în casa bunicilor, în casa părinţilor din care s-a făcut educaţia religioasă într-o perioadă în care religia nu avea atâtea drepturi şi atâtea libertăţi de exprimare precum le are astăzi”, a spus Anca Şincan.

Fotografia de la care a pornit ideea expoziţiei este alb-negru şi arată locul dintre baterie şi capota unei maşini unde erau pitite câteva biblii.

„Aceste biblii erau traduse în Occident, în Franţa, în Germania, în America şi veneau peste graniţă ascunse în maşini sau pe nave. Avem un caz în care ele sunt ascunse în nave care circulau pe Dunăre, se numeşte operaţiunea ‘Navigatoru’ în dosarele poliţiei secrete. România este nu doar un spaţiu în care ajunge literatura religioasă, este un spaţiu care este şi traversat de aceasta, în drum spre Uniunea Sovietică. Aceste cărţi ajung şi pe graniţa de la Rădăuţi şi de acolo trec în Uniunea Sovietică”, a explicat cercetătorul.

În baza proiectului de cercetare, spune Anca Şincan, a fost adunat un vast material de arhivă, dar nu există dovada că aceste cărţi au fost confiscate în totalitate şi că totuşi au fost citite.

„Ne-am îndreptat înspre comunităţile religioase de aici, am mers în biblioteci de preoţi ortodocşi, am găsit în bibliotecile lor aceste cărţi pe care le primeau din Occident ‘pe sub mână’, cum era vorba în perioada respectivă, şi care pe cotor nu aveau nimic, ca să nu iasă în evidenţă. Le-am găsit în bibliotecile preoţilor, în comunităţi neoprotestante, în comunităţile greco-catolice. Absolut toată lumea care avea nevoie de literatură religioasă (şi nu se publica în perioada respectivă) avea la un moment dat o astfel de carte în bibliotecă”, a afirmat Anca Şincan.

În expoziţie este prezentat inclusiv un voluminos dosar de cercetare penală întocmit de poliţia secretă comunistă în privinţa introducerii în ţară a unor biblii şi alte cărţi religioase.

„La acest dosar sunt adăugate toate cărţile care au fost găsite în biblioteca unui preot din clandestinitatea greco-catolică, în momentul în care acesta a fost arestat. Este un dosar penal care urma să servească celor din procuratură în momentul în care îl trimiteau în judecată. Este o expoziţie combinată, avem imagini din dosarele poliţiei secrete, dar este şi o expoziţie a cărţilor pe care le-am primit din aceste comunităţi. Sunt foarte multe din aceste cărţi, sunt bătute la maşină. Ca să ştiţi, noi avem şi povestea bătutului la maşină în comunism. Pentru că în comunism, fiecare cetăţean care avea o maşină de scris trebuia să o înregistreze la Miliţie – se introducea o foaie de hârtie şi se băteau toate literele din toate semnele maşinii de scris, pentru că toate maşinile de scris aveau o amprentă specială. Şi în felul acesta, în momentul în care băteai un text la maşină, dacă era o problemă cu acel text, dacă era un text considerat periculos, un manifest, să spunem, sau o carte din aceasta religioasă, Miliţia ştia imediat cum să te găsească”, a precizat cercetătorul.

Coordonatorul Muzeului UMFST, conferenţiar universitar doctor Georgeta Fodor, a declarat, pentru AGERPRES, că expoziţia „Sub capota maşinii” doreşte să transmită şi un avertisment celor care au devenit nostalgici faţă de regimul comunist.

„Suntem îngrijoraţi în context contemporan de ascensiunea extremismelor, de curentele acestea nostalgice faţă de regimurile comuniste. Şi muzeul cred că contribuie prin acest eveniment şi la a oferi o altfel de educaţie celor tineri, apropo de ceea ce înseamnă absenţa libertăţii, a lipsei libertăţii de exprimare, a lipsei libertăţii de a crede şi de a-şi manifesta deschis credinţa. Ne bucurăm de această deschidere şi parteneriatul cu acest centru de cercetare al religiilor şi a istoriei religiilor din cadrul UMFST, pentru că venim şi anul acesta, cu prilejul Nopţii Muzeelor, cu un eveniment deosebit. Această expoziţie temporară este menită să dezvăluie o altă parte din povestea şi istoria regimului comunist, de data aceasta a experienţelor religioase ţinute, din păcate, la nivel de la nivel de underground”, a subliniat Georgeta Fodor.

Expoziţia „Sub capota maşinii” este un demers al cercetătorilor de la Institutul de Studii Religioase „Ioan Petru Culianu” al UMFST, în colaborare cu Muzeul UMFST, Muzeul Ororilor Comunismului în România şi University College Cork din Irlanda.

La realizarea expoziţiei au contribuit curatorii Anca Şincan, Iuliana Cindrea-Nagy, Ionuţ Biliuţă, muzeograful Georgeta Fodor şi studenţii Ioana Onea, Benone Pisuc, Hunor Nagy, Petru Cătinean, Sandor Farkas, Nicu Mărie, Reinhard Suciu şi Miruna Andone.

Ediţia a 22-a a manifestării Noaptea Muzeelor din România va avea loc sâmbătă, 23 mai, cu participarea a peste 300 de muzee din ţara noastră. AGERPRES