Geologul Salinei Praid propune un plan în 10 puncte pentru salvarea zonei

La aproape nouă luni de la inundarea completă a Salinei Praid, geologul minei, Kovács J. Szilamér, unul dintre puținii specialiști care lucrează efectiv la fața locului, a reacționat public la un reportaj despre situația salinei, schițând un plan în 10 puncte care ar putea transforma catastrofa într-o oportunitate. Declarațiile sale, făcute pe rețelele sociale, ridică întrebări incomode despre lipsa de strategie a statului și despre capacitatea instituțiilor de a gestiona un proiect de o asemenea anvergură.

„Am văzut reportajul, e destul de bine documentat. Are și o notă amuzantă, că doar directorii lucrează. În timp ce eu abia mă descurc cu cele două posturi ale mele, ca geolog și responsabil de mediu”, a scris Kovács, subliniind indirect ceea ce raportul Corpului de Control al premierului a confirmat oficial în octombrie 2025: o criză cronică de personal competent și de asumare instituțională la nivelul Societății Naționale a Sării.

Kovács, cercetător cu doctorat și publicații internaționale în domeniul geologiei Bazinului Transilvaniei, a propus un plan structurat în care prioritatea absolută este evacuarea apei din salină, realizată în mai multe etape. „Apa trebuie evacuată în mai multe etape, asta ar trebui să fie obiectivul principal, proiectul de bază. Restul e un subproiect al acestuia”, a punctat geologul. Celelalte elemente ale viziunii sale includ asigurarea că pârâul Corund nu va mai revărsa, desalinizarea apei evacuate, comercializarea sării de masă rezultate din acest proces, precum și valorificarea turistică a pereților de sare spălați de apă, pe care îi descrie drept absolut spectaculoși, considerând că zona ar putea găzdui un centru mult mai impresionant decât Dracula Park.

Geologul merge însă mai departe, ridicând și problema repornirii exploatării minelor adânci, a sinergiilor energetice necesare pentru funcționarea unui sistem de distilare și, nu în ultimul rând, a pieței sării. „Merită să vedem ce interese ar putea fi afectate pe piață, cine e dispus să deschidă mine în viitor, cum funcționează piața sării. Asta e deja treaba de business intelligence”, a adăugat Kovács.

Două dintre cele 10 întrebări ating însă un nerv sensibil al întregului dosar Praid: „Cine e capabil să gestioneze un astfel de proiect?” și, mai ales, „Cine e dispus să gestioneze un astfel de proiect pentru salariu de stat, adică foarte puțin?”. Cu o autoironie amară, geologul și-a încheiat intervenția oferindu-se să scrie „încă 100 de întrebări, gratuit, ca muncitor zilier al națiunii secuiești”, dar precizând că „prefer să le scriu contra cost într-un studiu de fezabilitate”.

Declarațiile vin în contextul în care Salina Praid rămâne complet inundată de la sfârșitul lunii mai 2025, când pârâul Corund a pătruns masiv în galeriile minei, iar starea de alertă în comuna Praid a fost prelungită în mod repetat, ultima dată în ianuarie 2026. Conform datelor oficiale, în subteranul salinei se află milioane de metri cubi de apă sărată, iar experți români și internaționali, inclusiv un hidrogeolog olandez delegat de Protecția Civilă Europeană, au declarat că minele inundate nu mai pot fi recuperate în forma lor anterioară. Raportul Corpului de Control al premierului, publicat în octombrie 2025, a concluzionat fără echivoc că inundarea a avut „caracter previzibil”, că Salrom a subevaluat constant riscul, iar banii aprobați pentru investiții de prevenție nu au fost cheltuiți ani la rând.

La nivel regional, catastrofa a afectat aproximativ 40.000 de persoane din zona Târnăveni și localitățile învecinate din județul Mureș, care au rămas luni de zile fără apă potabilă din cauza concentrației ridicate de cloruri în Târnava Mică. Turismul local, principalul motor economic al zonei, a înregistrat o scădere accentuată a numărului de vizitatori, iar pensiunile și micii antreprenori se confruntă cu riscul falimentului.

Subiectul Salinei Praid a fost readus recent în atenția publică națională și printr-un reportaj difuzat în cadrul emisiunii „România, te iubesc!” de la PRO TV, disponibil pe canalul de YouTube al emisiunii, în care este menționat și cotidianul Punctul ca publicație care a investigat cazul Praid încă din primele zile ale catastrofei.