Guvernul aprobă Raportul privind limbile minoritare: efecte în educație, justiție și cultură
Guvernul României a adoptat un memorandum prin care aprobă Raportul național V privind aplicarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare și transmiterea acestuia către Secretarul General al Consiliului Europei, document ce sintetizează măsurile recente luate de autorități în acest domeniu.
Raportul aprobat acum de Guvern acoperă cel de-al cincilea ciclu de monitorizare și include perioada 16 iunie 2022 – 1 februarie 2024, dar și informații suplimentare pentru intervalul 2019 – 2022, care nu au fost incluse în raportările anterioare.
România și-a asumat prin lege protecția a 20 de limbi vorbite de minoritățile naționale recunoscute, însă pentru 10 dintre acestea, printre care se numără limba maghiară, germană, sârbă sau ucraineană, statul garantează un set extins de angajamente. Acestea vizează utilizarea gratuită și protejată în domenii vitale precum educația, justiția, administrația publică, mass-media și activitățile culturale. În total, autoritățile române și-au asumat nu mai puțin de 834 de angajamente pentru a asigura conservarea acestui patrimoniu cultural.
O componentă esențială a raportului, detaliată în anexele Ministerului Justiției, vizează sistemul judiciar. Documentul evidențiază practici deja implementate în instanțe din regiune, cum este cazul Curții de Apel Brașov sau al unităților de parchet din Cluj, unde procedurile se desfășoară frecvent cu ajutorul interpreților autorizați. De exemplu, în cazul proceselor penale, legislația asigură traducerea documentelor și asistență lingvistică simultană, garantând astfel dreptul la apărare pentru cetățenii care doresc să folosească limba maternă.
Datele incluse în raport mai arată că politicile publice au vizat consolidarea cadrului legislativ și instituțional, dar și finanțarea proiectelor dedicate minorităților. De exemplu, în perioada 2020–2025, sumele alocate organizațiilor minorităților naționale au crescut constant, ajungând la peste 296 milioane lei în 2025.
Raportul subliniază și importanța educației în limba maternă, fiind prevăzut dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a studia în limba proprie la toate nivelurile de învățământ, precum și existența unor instituții universitare multiculturale, inclusiv cu predare în limba maghiară.
Prin adoptarea memorandumului, Guvernul confirmă continuarea angajamentelor internaționale ale României și transmiterea oficială a raportului către Consiliul Europei, ca parte a procesului de evaluare periodică a respectării drepturilor lingvistice ale minorităților.