Guvernul reduce cu 14.000 numărul paturilor de spital din România până în 2028

Guvernul României a aprobat miercuri Planul Național de Paturi pentru perioada 2026–2028, document care intră în vigoare pe 1 mai 2026 și care prevede reducerea etapizată a circa 14.000 de paturi destinate spitalizării continue, finanțate prin casele de asigurări de sănătate. Decizia, prezentată public de ministrul interimar al Sănătății Cseke Attila într-o conferință de presă la Palatul Victoria, este al treilea plan de acest tip adoptat de România și pune în centru o realitate statistică greu de ignorat.

România are în prezent peste 728 de paturi la 100.000 de locuitori, față de o medie europeană de 511, ocupând locul trei în Uniunea Europeană după acest indicator. La finalul anului trecut, sistemul avea în contractare 116.650 de paturi, dintre care 94,8% în spitale publice și 5,2% în spitale private. Problema nu este însă numărul în sine, ci modul în care aceste paturi sunt folosite: rata de ocupare pentru pacienții acuți este de doar 51%, iar pentru pacienții cronici de 60%, față de o rată optimă estimată de specialiști la aproximativ 80%. În afara Spitalului de Urgență din București, niciun spital de urgență din țară nu depășește o rată de ocupare de 70%.

Reducerea nu va afecta paturile destinate îngrijirilor paliative, pacienților aflați în executarea unor măsuri educative sau de siguranță și nici penitenciarele-spital, categorii unde rata de ocupare se apropie de 100%. Distribuirea pe județe a reducerilor se va face printr-un ordin separat al ministrului Sănătății, elaborat pe baza indicatorilor de ocupare pe anul 2025 raportați de fiecare spital și județ în parte. Asta înseamnă că spitalele din județul Mureș vor fi afectate diferențiat, în funcție de ratele lor concrete de ocupare.

Planul vine în contextul unor schimbări structurale deja în curs în sistemul sanitar românesc. În 2024, șase milioane de pacienți au fost tratați în regim de spitalizare de zi, o creștere de 15% față de 2023, semn că o parte tot mai mare a intervențiilor medicale nu mai necesită internare continuă. Ministerul Sănătății susține că reforma este corelată cu investițiile în infrastructură finanțate prin fonduri europene și PNRR și că obiectivul final este un sistem mai rapid, mai eficient și mai aproape de nevoile reale ale pacienților, nu reducerea accesului la servicii medicale.