Guvernul vrea să sesizeze CCR într-un litigiu cu ÎCCJ pe tema salariilor restante ale magistraților

Secretariatul General al Guvernului a supus astăzi analizei o notă privind oportunitatea sesizării Curții Constituționale cu un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Documentul propune ca Executivul să solicite Curții Constituționale să tranșeze un litigiu legat de plata drepturilor salariale restante ale magistraților.

Conflictul își are originea într-un proces aflat pe rolul instanțelor, în care Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat obligarea Guvernului și a Ministerului Finanțelor la punerea la dispoziție a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților și ale altor categorii profesionale îndreptățite, scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este necesar.

Curtea de Apel București a admis, prin Sentința civilă nr. 141 din 5 mai 2026, cererea Înaltei Curți, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor la emiterea actelor administrative necesare pentru alocarea integrală a sumelor solicitate, sub sancțiunea unei penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Instanța a stabilit un termen de executare de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii și a aplicat o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie, pe zi de întârziere, în sarcina celor doi pârâți.

Guvernul a atacat această sentință cu recurs, dosarul fiind înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu termen de judecată stabilit pentru 9 iulie 2026. În motivarea recursului, Executivul susține că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materia gestionării finanțelor publice, depășindu-și sfera de competență constituțională prin obligarea directă a Guvernului la acte de dispoziție bugetară.

Nota Secretariatului General al Guvernului argumentează că elaborarea bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă reprezintă atribute exclusive ale Puterii Executive și Legislative, invocând mai multe decizii ale Curții Constituționale, printre care Decizia nr. 771/2020 și Decizia nr. 417/2019, potrivit cărora instanțele nu au competența de a obliga Guvernul să aloce fonduri fără acoperire legală sau să ignore voința legiuitorului.

Documentul citează și Decizia CCR nr. 838/2009, prin care Curtea Constituțională a stabilit anterior că Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența constituțională de a institui, modifica sau aboli norme juridice cu putere de lege.

Potrivit notei, Ministerul Finanțelor și-a exprimat, printr-o adresă din 15 mai 2026, punctul de vedere favorabil analizării întrunirii condițiilor pentru sesizarea Curții Constituționale. Secretarul general al Guvernului a propus aprobarea și înaintarea notei spre analiză în cadrul ședinței de Guvern de astăzi.