Harta păcănelelor: topul zonelor cu cea mai mare concentrație. Târgu Mureș aproape de top.

Sălile de jocuri de noroc au devenit o prezență constantă în peisajul urban al marilor orașe din România, concentrându-se cu precădere în zonele cu trafic pietonal intens, cartierele rezidențiale dens populate și arealele cu vulnerabilitate socială ridicată. O analiză recentă realizată de platforma digitalmint.ro, pe baza datelor GPS din 2025, cartografiază distribuția operatorilor de profil în cele mai mari zece orașe ale țării și identifică tiparele care stau la baza acestei expansiuni.

Topul național

Bucureștiul se află detașat pe primul loc, cu aproximativ 398 de operatori activi, câte unul la fiecare 4.300 de locuitori. Craiova iese în evidență prin cea mai mare densitate raportată la populație dintre toate marile orașe: 86 de unități active, câte una la fiecare 2.700 de locuitori. Iașiul ocupă locul al doilea la nivel național ca număr absolut de săli, circa 91, cu o densitate de o agenție la 3.000 de persoane, influențată atât de caracterul universitar al orașului, cât și de salariile medii relativ ridicate. Cluj-Napoca numără în jur de 80 de unități active, față de 45 în 2023, cu o densitate de o locație la 3.500 de locuitori.

Situația de la Târgu Mureș

La Târgu Mureș analiza ne arată că există 31 de locații active, aproximativ una la 3.700 de locuitori, deci nu departe de topul național. Îngrijorătoare sunt și alte două aspecte:

• 11 din ele se află în Tudor, care e cel mai populat cartier al orașului.
• cea mai mare densitate raportat la suprafață este zona centrală, unde sunt 5 din cele 31 de locații.

Tendințe naționale

Analiza relevă un tipar comun tuturor orașelor studiate: operatorii se concentrează în centru pentru vizibilitate și trafic turistic, și în cartierele rezidențiale marginale pentru o clientelă stabilă și recurentă. Zonele din preajma gărilor, piețelor agroalimentare și autogărilor apar constant în topurile locale ale fiecărui oraș.

Oradea reprezintă excepția pozitivă a acestui tablou. Încă din 2017, primăria orașului a interzis funcționarea sălilor de jocuri de noroc în centrul istoric, printr-un set de reguli stricte de urbanism. Rezultatul este vizibil: axa pietonală principală din Oradea este complet lipsită de astfel de locații, modelul fiind preluat ulterior și de alte orașe din țară.

Autorii analizei avertizează că distribuția jocurilor de noroc nu este întâmplătoare, ci urmărește cu precizie concentrarea populației, fluxurile urbane și zonele cu vulnerabilitate socială, factori care, combinați, creează condițiile ideale pentru expansiunea acestui sector.