Industria textilă din România, lovită de reglementările UE: 25% dintre firme au dat 

Industria textilă și de confecții din România traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar principala cauză nu vine din recesiune sau din scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor, ci din noile reglementări europene privind sustenabilitatea produselor. Comenzile au scăzut la niveluri fără precedent, zeci de mii de angajați și-au pierdut locul de muncă, iar un sfert dintre firmele din sector nu au mai rezistat.

Mecanismul care a declanșat criza este introducerea codului QR, denumit și pașaportul digital al produsului, o reglementare europeană care obligă producătorii să respecte norme stricte de trasabilitate și să utilizeze materii prime sustenabile, cu un conținut de minimum 40% materiale recuperabile. Anticipând intrarea în vigoare a acestor cerințe, comercianții și distribuitorii din întreaga Europă și-au redus dramatic comenzile noi, concentrându-se pe epuizarea stocurilor existente înainte ca produsele fără cod QR să nu mai poată fi puse pe piață.

Efectul în lanț a fost imediat: fabricile românești, care lucrează preponderent în sistem de subcontractare pentru mărci occidentale, au rămas fără comenzi. Numai în ultimul an sectorul a pierdut aproximativ 40.000 de locuri de muncă, iar circa 25% dintre firmele active pe piață au intrat în faliment. Cele mai afectate sunt întreprinderile mici și mijlocii, subcontractorii care nu au capacitatea financiară să se adapteze rapid la noile cerințe de producție. Pe lângă scăderea comenzilor, consumul de produse textile s-a contractat și el cu aproximativ 10%.

Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât industria textilă și a pielăriei reprezintă a doua categorie de export a României după industria auto, cu o valoare de circa 5,1 miliarde de euro în 2025. Paradoxul sectorului este că, deși exportă la această scară, 90-95% din materia primă utilizată provine din import, ceea ce amplifică presiunea asupra balanței comerciale a țării.

Datele oficiale confirmă trendul descendent. În aprilie 2026, producția industrială brută a scăzut cu 10,3% față de luna precedentă, pe fondul contracțiilor din toate cele trei sectoare industriale majore: industria prelucrătoare a scăzut cu 9,9%, producția și furnizarea de energie electrică și termică cu 14,2%, iar industria extractivă cu 7,8%.

Pașaportul digital al produsului este conceput ca un instrument de transparență și circularitate, oferind informații despre durabilitatea produselor, capacitatea de reutilizare și reparare, conținutul de materiale reciclate, substanțele chimice cu potențial nociv pentru reciclare, precum și amprenta de carbon. Autoritățile europene vor putea astfel verifica mult mai simplu respectarea cerințelor legale.