Infractori din Mureș acuzaţi că au păgubit 15 persoane promiţându-le că le repară acoperişurile la preţuri reduse
Poliţiştii bucureşteni au facut, marţi, 15 percheziţii în Capitală şi în judeţele Ilfov, Cluj, Iaşi şi Mureş, într-un dosar penal de înşelăciune, tâlhărie şi şantaj. Potrivit anchetatorilor, presupuşi reprezentanţi ai unor societăţi comerciale ar fi înşelat, în ultimii cinci ani, 15 persoane cărora le-ar fi promis, folosind nume false şi cu complicitatea unor muncitori, că le montează sau repară acoperişuri la preţuri aparent reduse, pe care omiteau să le treacă însă în contractele semnate. Astfel, păgubiţii erau obligaţi să achite preţuri mai mari decât cele convenite iniţial, valoarea pagubelor ridicându-se la aproximativ 500.000 de lei. Ca să-i constrângă să le dea banii, presupuşii infractori îi speriau pe beneficiari şi îi ameninţau că le lasă lucrarea neterminată, ceea ce le-ar fi afectat întreaga construcţie.
„Din datele şi probele administrate în cauză a rezultat presupunerea rezonabilă că, în perioada 2020 – 2025, cinci persoane, în calitate de reprezentanţi ai unor societăţi comerciale şi folosind nume false, având complicitatea unor persoane care ar fi acţionat în calitate de muncitori, ar fi indus şi menţinut în eroare 15 persoane vătămate, prin prezentarea ca adevărată a intenţiei de a executa, în mod corespunzător şi conform înţelegerii contractuale, diferite lucrări de montare/reparaţii acoperişuri”, precizează Poliţia Capitalei.
Potrivit sursei citate, totodată, bănuiţii ar fi afişat preţuri aparent reduse pentru lucrările oferite, omiţând să menţioneze costul real al acestora în cuprinsul contractelor semnate, determinând astfel persoanele vătămate să îşi exprime consimţământul pentru executarea lucrărilor în alte condiţii financiare decât cele pe care le-au avut în vedere iniţial.
„În acest context, persoanele bănuite ar fi obţinut de la persoanele vătămate aproximativ 500.000 de lei”, menţionează poliţiştii.
De asemenea, după începerea lucrărilor, persoanele cercetate ar fi constrâns victimele să remită diferite sume de bani, prin exploatarea stării de vulnerabilitate create ca urmare a executării parţiale a lucrărilor, în condiţiile în care imobilele nu puteau fi utilizate în siguranţă sau lucrările nu erau finalizate, iar persoanele vătămate nu puteau refuza plata fără riscul producerii unui prejudiciu mai mare.
„Într-unul dintre cazuri, un bărbat ar fi profitat de starea de vulnerabilitate a unei femei şi, prin constrângere, ar fi determinat-o să îi remită suma de bani solicitată. Totodată, persoanelor vătămate le-ar fi fost creată o stare de temere, fiind determinate să achite sumele cerute pentru a evita agravarea prejudiciului creat”, mai arată anchetatorii.