Județul Mureș începe închiderea centrelor rezidențiale pentru persoane cu dizabilități

Unul dintre cele mai ample proiecte sociale din ultimii ani se află pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Județean Mureș de joi, 25 iunie. Este vorba despre inițierea planurilor de dezinstituționalizare pentru toate cele 26 de centre rezidențiale pentru persoane adulte cu dizabilități din subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Mureș. Dacă hotărârea este adoptată, admiterile în aceste centre se suspendă imediat, iar instituția are 30 de zile să constituie echipe de coordonare și patru luni să finalizeze prima parte a planurilor de dezinstituționalizare.

Contextul național impune termene stricte

Potrivit Legii nr. 7/2023 și a angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România trebuia ca până la 30 iunie 2026 să reducă cu 32% numărul persoanelor adulte cu dizabilități instituționalizate față de nivelul din 2020. Pentru județul Mureș, care la sfârșitul anului 2020 avea 929 de persoane asistate în sistem rezidențial, ținta intermediară înseamnă coborârea numărului la cel mult 625 de persoane asistate până la această dată. Până la 31 decembrie 2030, numărul trebuie redus în continuare la cel mult 563.

Cele 26 de centre vizate sunt răspândite în mai multe localități ale județului. Opt centre de îngrijire și asistență se află la Căpușu de Câmpie, Glodeni (două unități), Reghin, Sighișoara, Lunca Mureșului și Eremitu. Restul de 18 sunt centre de abilitare și reabilitare, localizate în principal la Brâncovenești (unde funcționează cinci unități) și la Călugăreni, unde mai există alte cinci unități. La acestea se adaugă trei centre la Ceuașu de Câmpie, precum și câte unul la Stâna de Vale, Câmpul Cetății, Sighișoara, Reghin și Luduș.

Dezinstituționalizarea nu înseamnă abandonul beneficiarilor, ci mutarea treptată a acestora din centrele rezidențiale în forme alternative de locuire și servicii comunitare. Procesul presupune evaluarea individuală a fiecărei persoane și elaborarea unui plan personalizat de tranziție spre viață independentă sau spre locuire asistată în comunitate. România și-a asumat acest obiectiv prin ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități și prin strategia națională „O Românie echitabilă” 2022–2027.