Județul Mureș, primul în țară la numărul de mame sub 15 ani: 60 de nașteri înregistrate în 2024 

Județul Mureș se află pe primul loc în țară la numărul de nașteri înregistrate la mame cu vârsta sub 15 ani, cu 60 de cazuri în 2024, potrivit datelor prezentate astăzi de organizația Salvați Copiii România în cadrul unui comunicat care face bilanțul maternității timpurii și solicită o reformă profundă a cadrului legal privind educația pentru sănătate. Urmează în acest clasament îngrijorător județele Bacău cu 34 de cazuri, Bihor cu 31, Dolj cu 29 și Brașov cu 27.

La nivel național, din cele 143.637 de nașteri înregistrate în 2024, 601 au provenit de la mame cu vârsta sub 15 ani, iar alte 13.018 de la adolescente între 15 și 19 ani, ceea ce înseamnă că aproape una din zece nașteri din România aparține unei minore. Situația este și mai gravă în detalii: 23 dintre mamele sub 15 ani nășteau pentru a doua oară, o adolescentă de sub 15 ani a născut al treilea copil, iar 652 de fete care nu împliniseră 19 ani au adus pe lume al treilea copil în cursul aceluiași an.

Dacă ne uităm la totalul grupelor de vârstă sub 19 ani, județul Mureș conduce din nou clasamentul cu 813 mame minore, urmat de Brașov cu 657, Dolj cu 568, Bihor cu 567 și Constanța cu 541. La polul opus se află județele Gorj, Tulcea și Mehedinți.

Salvați Copiii atrage atenția că aceste cifre sunt consecința directă a unui cadru legislativ care eșuează să protejeze copiii prin educație. Legislația actuală, respectiv Legea 272/2004, prevede că educația sexuală se poate desfășura în școli abia începând cu clasa a VIII-a și numai cu acordul scris al părinților, o prevedere pe care organizația o consideră profund inadecvată. Paradoxul este evident: legea română stabilește răspundere penală de la 14 ani și consimțământ medical de la 16 ani, dar refuză copiilor dreptul de a participa la ore de educație pentru sănătate fără aprobarea părinților, excluzând tocmai cei mai vulnerabili dintre ei.

Organizația propune modificarea legii astfel încât educația pentru sănătate să devină parte obligatorie a procesului educațional încă din învățământul preșcolar, acoperind teme adaptate vârstei despre corp, relații sănătoase, prevenirea abuzului, egalitate de gen și sănătate emoțională. Propunerea vizează și Legea învățământului preuniversitar, prin introducerea disciplinei ca materie obligatorie cu ore săptămânale alocate, nu lăsată la discreția fiecărei școli cum se întâmplă în prezent.

Argumentele vin și din experiența internațională. Danemarca, care predă educație sexuală obligatorie din 1930, înregistrează o rată a nașterilor la adolescente de opt ori mai mică decât România. O meta-analiză UNESCO care a cuprins 155 de țări a arătat că educația sexuală comprehensivă reduce cu până la jumătate ratele de sarcini nedorite la adolescente.

Cel mai important impact documentat al programelor de educație sexuală, subliniază Salvați Copiii, nu este neapărat prevenirea sarcinilor, ci îmbunătățirea capacității copiilor de a recunoaște, preveni și raporta abuzurile sexuale, o realitate tragică aflată în spatele multor cazuri de minore care devin mame. Organizația activează în 16 județe prin echipe integrate de asistenți medicali, moașe și asistenți sociali și a ajuns până în prezent la aproape 460.000 de mame, gravide și copii sub cinci ani din comunități rurale defavorizate.