Mureșul, pe locul 29 în țară la banii PNRR luați de primării. Trei comune n-au primit niciun leu

Primăriile din județul Mureș și Consiliul Județean au primit, până la 3 noiembrie 2026, plăți de aproximativ 605 milioane de lei prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Raportată la populație, suma înseamnă 1.167 de lei pe locuitor, ceea ce ne plasează sub media națională de 1.437 de lei. Mureșul se află astfel pe locul 29 din 42 de județe. Datele provin dintr-o analiză a platformei Bani Curați, făcută pe baza datelor deschise ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Analiza apare chiar în momentul în care PNRR se încheie. Activitățile proiectelor trebuiau finalizate până la 31 august, iar proiectele neterminate trebuie duse la capăt până la 31 decembrie din bani proprii. Altfel, fondurile primite se recuperează. Ministerele trebuie să aprobe până pe 15 noiembrie lista proiectelor finalizate și a celor nefinalizate.

Târgu Mureș, pe locul 37 din 40

Municipiul Târgu Mureș a primit 75 de milioane de lei din PNRR, pentru 10 contracte. Pare mult, dar înseamnă doar 646 de lei pe locuitor, ceea ce plasează orașul pe locul 37 din 40 de reședințe de județ incluse în clasament.

Celelalte municipii și orașe din județ arată diferențe mari:

• Sighișoara: 56,4 milioane de lei, adică 2.358 de lei pe locuitor;
• Iernut: 19,2 milioane de lei, adică 2.267 de lei pe locuitor;
• Târnăveni: 44,1 milioane de lei, adică 2.142 de lei pe locuitor;
• Sovata: 7,7 milioane de lei, adică 790 de lei pe locuitor;
• Reghin: 1,75 milioane de lei, adică doar 59 de lei pe locuitor;
• Luduș: 0,8 milioane de lei, adică 54 de lei pe locuitor.

Consiliul Județean Mureș a primit 32,2 milioane de lei.

Comunele mici, campioane la bani pe locuitor

Cele mai mari sume pe locuitor au ajuns în comune mici, care au derulat proiecte de apă și canalizare:

• Mădăraș: 10.847 de lei pe locuitor, adică 16 milioane de lei, mai ales pentru colectarea apelor uzate;
• Eremitu: 7.799 de lei pe locuitor, adică 30,8 milioane de lei, mai ales pentru rețele de apă și canalizare;
• Zau de Câmpie: 6.949 de lei pe locuitor, adică 21,6 milioane de lei, tot pentru colectarea apelor uzate.

La polul opus, trei primării din Mureș nu au primit niciun leu din PNRR: Ghindari, Sânger și Lunca Bradului.

Cel mai mare proiect PNRR al unei primării din județ este extinderea și reabilitarea școlilor gimnaziale din Nazna și Sâncraiu de Mureș, din comuna Sâncraiu de Mureș, cu o finanțare PNRR de 52,6 milioane de lei. Pe următoarele locuri sunt:

• dotarea școlilor din Târgu Mureș cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale: 40,4 milioane de lei;
• rețeaua de apă și canalizare din comuna Zau de Câmpie: 34,9 milioane de lei;
• creșterea eficienței energetice a blocurilor din Cristești: 31,9 milioane de lei;
• microbuzele electrice pentru elevi ale Consiliului Județean: 30,2 milioane de lei.

Analiza ia în calcul doar banii plătiți efectiv primăriilor, ca beneficiari, inclusiv avansurile, fără TVA. Nu este vorba de valoarea contractelor, așa că cifrele nu arată dacă un proiect s-a terminat. Nu intră nici banii PNRR plătiți direct școlilor, spitalelor sau firmelor primăriilor. La proiectele derulate în parteneriat, banii sunt atribuiți primăriei care conduce parteneriatul. Autorii analizei subliniază că o sumă mică nu înseamnă că într-o localitate nu s-a investit din alte programe, iar o sumă mare nu spune nimic despre felul în care au fost cheltuiți banii.